Toate erau mai bune pe timpul lui Ceaușescu.
Glumesc.
Am cumpărat la repezeală un pachet de rame de cat (1/2) , adică lemnele și m-am apucat, tot la repezeală, să le asamblez, cu tata, că era nevoie că nu mai aveau albinele unde să bage miere și urma oricum să li se blocheze cuibul și să se întâmple ce s-a întâmplat oricum.
Și vorbeam cu tata de calitatea ramelor de acuma, că m-a întrebat de unde le-am luat, că par de tei și ce bine sunt făcute, unde or fi făcute: Răspuns: La China.
Observați calitatea îmbinărilor lemnelor ( link din oysee, dacă nu merge bine play-ul de la mine):
Mai avea tata niște rame ”d-ălea bune” de pe timpul lui Ceaușescu, că se făceau la Băbeni, la fabrica de cherestea, dar nu avea din ălea din comerț, nu – avea din ălea mai bune, pe ales, luate pe sub mână de la cine le făcea, că ălea din comerț erau pur și simplu prea strâmbe.
Andreea ai legătura.
Mai jos filmul cu cum arată ălea bune.
Au trecut 40 de ani, dar au fost păstrate bine. Doar că degeaba. Că se făceau din lemn verde, nu-l treceau prin uscătorie înainte și îl tăiau cam cum apucau.
Tata: Vezi, la ăstea să nu le strângi sârmele tot așa să le faci chitări că se rup.
Io:
Chitările. 40 de ani și minte tot … Le-am adus ca pe lupta de clasă. N-ai cu cine
