Agro#26 Iulie

Din capitolul interstelar: Jurnal Agricol de Iulie, perspectivă de la înălțime. De la înățimea lanului de porumb.

Dacă în luna mai scriam despre problema unui semănat târziu și despre invazia de ciori care, pentru mine e prima dată când aud , lăsând hectare întregi pe negru, luna iulie mă găseșe spânzurat între optimism și scepticism.
A luat tata lanurile la picior și zic tata, că io cu lenea și tehnologia, adică cu drona pe deasupra parcelelor perspectiva se schimbă . Privit de sus, porumbul are o densitate bună, o culoare verde intensă, crudă, și o înălțime uniformă care acoperă bine rândurile.

De la nici 10 metri înălțime detaliile comparative se văd interesant.

Imaginile din dronă ne arată un contrast între parcelele noastre și vegetația spontană de pe coastele mai expuse la soare, care a început deja să se usuce și să prindă o tentă gălbuie. Asta dovedește că întârzierea inițială a semănatului, are efecte mixte. Ce se vede în poza de mai sus e un hibrid semi-tardiv, KWS KASHMIR, FAO 370, Grupa Plus4Grain. E apropiat de perioada de vegetație a hibridului Fundulea, care e FAO 376, cu diferența că se dezvoltă accentuat în primele faze de vegetație și se vede. Deja aici sunt porumbi de fiert.
Ce se vede în poza de mai jos -în colțul din dreapta jos e tarlaua noastră cu CARIOCA Syngenta -Hibrid Tardiv, FAO 450-490. Ei, ăsta se vede de sus mai verde , și de jos, dar sunt mici probleme cu faptul că e un pic cam uscat, și știuleții încă nu au dezvoltat boabele. Același soi, semănat cu 2 săptămâni mai devreme, estimez, și în Teleorman – e deja ”de fiert„.

Știu deja că agricultura în județul Vâlcea vine la pachet cu un microclimat capricios, cu variații locale semnificative. E amuzant, și oarecum frustrant uneori, cum funcționează distribuția precipitațiilor pe la noi: ultimele episoade de ploaie din vara asta au favorizat clar zona de vale și satul propriu-zis. Acolo a plouat și torențial, uneori cu găleata, jdelitri pe metru pătrat pe repriză. În schimb, sus pe dealuri, fix unde e poziționat porumbul nostru, norii parcă s-au ferit parțial, iar precipitațiile au fost ceva mai restrânse, ocolind zona culturilor – amuzant sau nu.
Cu toate astea, pe zona mea de interes, luna iulie a adus aproape 100 de litri pe metru pătrat – grosso-modo, că stația mea e în sat. Visez să pun una aci, dar măsuram cu drona cam cât trebuie să ridic un stâlp de transmisie – dacă vreau line of sight, prea sus, nu se aprobă, că la 80 de metri e nevoie de avize de la orice autoritate, presupun că și de la aia aeronautică și de la dumnezău și prietenii lui, ca să nu mă umple de fulgere.
Probabil trebuie să explorez fie soluții de emisie fără LoS, poate ceva în unde lungi cu reflexie pe cer? N-am idee dacă e voie și dacă există tehnologie gata făcută pentru asta, dar nu , poate din punct în punct – habar nu am, sincer.
Din punct de vedere termic, lucrurile au stat destul de bine. Temperaturile nu au atins praguri critice de stres termic care să afecteze polenizarea sau viabilitatea polenului – sau să ardă frunzele porumbului – bine, e rezistent, nu e ca via sau roșiile, dar anii trecuți am văzut și astea . Nu am avut acele zile de foc absolut care să ardă mătasea – am văzut la alții pe câmp, era cărbune mătasea prin iulie – în 2024.

Am extras astea din stația meteo, pentru luna lu’ Cezar.
– Zile cu îngheț (< 0°C): 0
– Zile < -10°C: 0
– Zile > 30°C: 18
– Zile > 35°C: 1
– Zile > 40°C: 0

– Total precipitații: 97.8 mm
– Media lunară a precipitațiilor: 97.8 mm
– Media zilnică a precipitațiilor: 3.91 mm
– Zile cu ploaie: 9
– Zile fără ploaie: 16

În anii trecuți, tata s-a bazat foarte mult pe genetică românească tradițională, folosind hibrizi consacrați din portofoliul institutelor naționale, precum hibrizii din gama Olt (ex. FAO 430) sau cel mai cunoscut Fundulea. Ăștia sunt hibrizi robuști, rustici, recunoscuți pentru toleranța lor la secetă și arșiță. Puteai să fii relativ sigur că scoteai ceva producție și măcar la nivel furajer, chiar și în anii în care ploaia ne uita cu totul.

În 2018 am testat prima dată hibridul Mikado – dacă era după mine, eu tot din ăla cumpăram și anul ăsta – cresc cocenii de 3 metri și dacă apucă ceva apă în iunie și un pic în iulie, nu mult – poate să fie august iad, că tot se fac, știuletele se dezvoltă pe costul plantei . Dar la agricultură, în familia mea, mai ascultăm și de sfatul bătrânilor, că au văzut mai multe, și am testat hibrizii ăștia. Revin la septembrie – octombrie cu un update din pătul.