As fi putut fi un fotbalist. Mi-am ratat cariera.

Mi-a dat  un coleg linkul asta , adica , sa vaz io ce bine se castiga din folbal.

Un fel de sa-mi dau copchilul la sport. Tenis, mai exact. Ca uite, gagica aia care si-a taiat tatele si care nu mai castiga nimic recent, ce de bani…

 Adica mi-a dat linkul  acum un an, ca atunci m-am apucat sa scriu articolul asta, dupa care l-am abandonat ca aveam treaba, dar am revenit la el, ca e la fel de valid. Mai.

Că fotbalul conduce in topul celor mai bine salarii din tara , ca un stelist castiga mai mult ca orice director. Zicea colegul.

–Machia, mă?! (Cum s-ar zâce la olteni.)

Asta e lista cu salariile de la Steaua  din 2015 ( sursa in linkuri).  Ma rog, intre timp devenita FCSB. Nu va impacientati, nu au crescut  in 2016. Ba dimpotriva, cel putin in Romania. Lasand la o parte ca nu cred ca sportul va mai aduce bani buni in urmatorii 20 de ani. Poate daca joci FIFA2036, sau cine stie.Dar poate ma insel.

Revin cu salariile anuale:

1. Chipciu – 360.000 euro/an
2. Tamas – 300.000
3. Keseru- 300.000
4. Varela – 300.000
5. Tanase -204.000
6. Rusescu- 200.000
7. Paul Papp- 180.000
8. Latovlevici -180.000
9. Prepelita – 156.000
10. Luchin – 144.000

11. Breveeld – 144.000
12. Arlauskis – 120.000
13. Neagu- 120.000
14. Adi Popa – 108.000
15. Stanciu- 108.000
16. Iancu – 108.000
17. Filip – 108.000
18. Gabi Matei -108.000
19. Ripa – 96.000
20. Cojocaru – 72.000

21. Tosca – 72.000
22. Bourceanu – 60.000*
23. Nita – 60.000
24. Enceanu – 60.000
25. Valceanu -36.000
26. Pham – 24.000

Nu stiu exact cine mai sunt astia si cat de bine joaca fotbal.  Pentru mine e important doar ca nu sunt in primul 11, ci in urmatorul mai pe la coada, sau rezervele rezervelor din lot ( situatia din 2016).

Astea sunt, in schimb,  salariile de la Craiova. Nu ma intrebati de clasamente ca nu am mai vazut un meci de mai bine de un an doi ani si nici nu am de gand.  Nu despre asta vorbesc. Ci despre faptul ca nu toti fotbalistii din prima divizie joaca la Steaua , iar la Craiova eram in primul 11, sa zic asa.

Au fost niste jucatori din generatia ” de haur” care au facut ceva bani. Bine, unii au plusat un pic si cu furaciuni si i-ati vazut in lotul nationalei de la Jilava, sau unde dracu au stat.

Cariere de succes dupa generatia asta  si aproape de generatia mea( nu am sa mentionez oameni care au avut nesansa sa se accidenteze sau sa moara, accidente se intampla peste tot)  au avut cativa ( Mutu, Chivu, Rat) dar mai degraba au ajus asa:

Claudiu Raducanu,  monument de prostie , evident, dar jucator talentat. Ajuns “la batranete” sa faca carding de foame.  Pula mea, a ajuns sageata , cum s-ar zice in sat la mine. Nici in vremurile cele mai pangarite din viata mea n-am fost sageata. Da-o in pula mea, aveam om.

Ionut Lutu e un fotbaliator care s-a nascut talent pe la Craiova si-a murit stiti voi cum . N-a murit fizic. Doar ca a ajuns valetu’ lu’ Gigi. Asta asa, mai de mila, de sila. C-a spart toti banii, dar toti.  Nenea asta juca deunazi fotbal bine, dar probabil ca daca ati auzit de el, e de la lautari. Da, in pula mea, a jucat o vreme in China si si-a luat lautarii dupa el. Ii avea de prin Kazakhstan. Nu e vreo metafora. Chiar asa a facut. Sunt deja destule detalii.

Dorin Goian, fundas, parea mai serios, iar in varful carierei sale a ajuns pe la 200k EUR/an cand juca la Steaua, si vreo juma de milion de la Glasgow fara sa joace, pe reziliere. E limpede ca-i foarte mult, in termenii mei de valori.  Motiv pentru care 2016 l-a prins presedinte de club de fotbal. Doar ca la Suceava, na. Nu stiu cat castiga acolo, dar a demisionat ca aia nu prea plateau. Adica inteleg ca era o problema ca aia nu au platit transa a doua de buget – 35 000 de lei. Cheltuieli care sa acopere toate costurile echipei. Nu-mi imaginez cat  din banii aia “sunt ai lui”, dar in mod clar nu toti. Nici pe cate luni.

Hai ca toti ati auzit de Banel, probabil unul din cei mai  celebri rateuri si autogolgheteri locali. In varful scurt al carierei lui avea salariu  de 35k euro pe luna ( ~400k anual) in Franta , tot respectul , presupun ca-l plateau la kilometru de teren arat, la numarul de driblinguri ratate, sau la autogoluri. Sau poate la toate trei, dar nu conteaza. Bani buni, dar umbla vorba cum ca l-a lasat Gigi cam “de mila” sa plece la aia ca sa faca si el un ban , ca era “baiat muncitor” – tractorist, daca vreti. Dar si el a murit speranta ca aia nu i-au reinnoit contractul. Asa ca in 2015 s-a intors plin de glorie la Viitorul, ca unde poti sa mergi la 30 de ani, daca nu la o echipa de tinere talente platite prost: “4000 de EUR/ luna si bonusuri multiple, in functie de performante .” De care s-a bucurat din plin, pana in aprilie 2016 cand a reziliat contractul renuntand si la salariul de pe ultima luna: “Nu sunt eu genul de om care sa stea acasa si sa fie platit.” Bun, apreciez. Apreciez faptul ca n-a jucat prea mult nici pe acolo. Dar omul, in 2016, si-a implinit visul lui de copil; a devenit antrenorul echipei CS Faurei din liga a IVa.Umm..Lol?

Paranteza:

Tineti-o minte bine pe asta la capitolul ca poate nu e bine sa-ti implinesti chiar toate visele din copilarie. Unele-s de-a dreptul stupide, mai ales cand treci de un nivel. Stiti, unul din visele mele de copil era sa-mi iau un calculator cu procesor Pentium  Pro 200Mhz. Dar visam la asta prin ’98, cand de-abia vazusem un calculator la scoala. Gen, atarnam sa-mi cumpere tata. Pula, saracie si tranzitie. Asa ca am contiuat sa visez la un Mendocino, iar apoi la un Pentium III Katmai.  Primul pe care mi l-am permis singur ( un fel de mi-am permis sa-l fur, daca-mi permiteti) era un Pentium 4 3.0 Ghz. La un moment dat i l-am lasat lui frate-meu sa-invete programare ( a invatat o pula, tot intre noi fie vorba, dar a rupt Heroes-ul in doua si alte jocuri, macar a fost mai fericit ca mine)  si  din motive de “s-a ars ala cu care am ramas”, am retrogradat la un Pentium III Katmai, care era de fapt un SH ordinar, primit cadou de gagica in dracu stie ce circumstante. Visul meu, coaie, eram nespus de bucuros cand se incarca totul in 30 de minute!

Inchis Paranteza

Colegul lui Banel, Dica, un alt  stelist care si-a implinit, probabil, visul din copilarie, dar tot asa, cam tarziu. Antreneaza la SCM Pitesti in liga a 3a, normal. Sunt convins ca arunca aia cu bani in el.

Sa nu ziceti ca nu zic nimic si de Dinamo, uite-l pe Flonterin Petre. Ca sa fie clar de ce , au trecut demult vremurile de cand eram fan Steaua, acum nu-s fan nimic, dar se intampla ca nu stiu decat 2 jucatori de la Dinamo.  Asta si cu Danciulescu. Hai 3, cu Mutu, dar nu e fair, ca ala a fost cam FC Arges asa.

Chiar ce-o face “Danciu Gol” ? Decent, ultima data avea 2k euro/ luna. Nu-i rau.

Nenea asta a fost bun, Petre. In Romania, desigur. A jucat el si pe-afara dar mai local asa. Ideea e ca in 2003-2005 castiga pe la 110 000 de EUR/ an, iar acum e “Transporter”, coaie! Am ras, pana l-am vazut ce “elegant” e el in bluza care arata cam ca pijamaua, cu “transportul” de capsuni in brate. Statham ar face bube  de invidie, nu alta. Ba, nu e batran, ati vazut da? Are 41 de ani. Dar pentru fotbal cam e. Nu e nimic rusinos, chiar daca trolez. Bravo lui, are o afacere , munceste, probabil tot are mai multi bani decat mine, de exemplu,  incerc doar sa evidentiez niste aspecte. Ca sa reglez niste asteptari.

Ce cu rantul asta?

Cand eram pustan , cam ca copilul al mare, voiam sa ma fac  fotbalist.  Voiam sa ma fac Camataru. Nu camatar, desi ar fi fost o idee mai buna, dar nu veneam din familie cu bani. Probabil ca habar nu aveti cine e nenea asta ( cu obstinenta insist sa fie vorba intre noi, el n-o duce prea rau nici azi), pe scurt “Craiova Maxima”.

Chiar imi placea sa bat mingea si la 7 -10 ani nu vedeam aspectele de azi ale vietii de fotbalist, adica masini soioase si curve de lux – ambele care suna bine, ci ideea de a da un gol si a fi aplaudat de zeci, sute de mii de oameni. Naiv, dar instinctiv, stiam eu ca asta e de bine.

Aveam doar o mica problema. De indemanare. La modul ca ma impiedicam in sireturi si fara minge.  Ca si acum. Aveam capul spart si genunchii vineti doar de la mersul pe strada. Asa ca tata s-a gandit ca poate fotbalul nu e cea mai buna meserie pentru mine, oricat mi-ar fi placut.

Mai intai mi-a zis de la subtil sa ma concentrez mai mult pe studiu, dar eu, fiind insistent, il  tot trolam cu chestii gen ramas pe terenul de sport 1-2-3 ore dupa cursuri, in scoala generala. Evident ca eram portar, adica trageau aia la tinta, sa zic asa. Ca o paranteza, la chestia asta am devenit relativ priceput in ciuda inaltimii, am jucat pe postul asta  handbal cu ceva mai mult succes, fiind poarta mai mica, potrivita pentru reflexe bune si maini scurte.

Aveam un singur talent indubitabil care se cupla de minune cu curajul nebun si lipsa totala a instinctului de conservare: rezistenta la lovituri, la mingi in plina muie, la gramada ordonata – stiu ca e din rugby, dar se practica si la fotbal pe izlaz si, in general, la accidentari. Cand ii vedeam pe alde astia de la televizor cum se caca pe ei pentru un crampon pe tibie nu intelegeam nimic. Eu continuam sa joc cu avant si elan desi aveam fata cu model de hexagoane si tibia model cu crampoane.

Dupa care tata a insistat mai de la obraz, adica m-a alergat cu masina. No joke. Eram pe terenul de sport pe la 5 seara. Fiind ziua mea, am autoconcluzionat ca e ok sa-mi petrec dupa-amiaza la fotbal, oricum in familie nu se intamplau  vreodata aniversari ca in filme. Maxim primeam cadou vreo bluza, pe care oricum trebuia sa mi-o ia candva  ca sa nu umblu in pielea goala , asta daca isi aduceau aminte. Pula mea, saracie de tranzitie. In fine, nu era asta vreo paguba, nu mi-au placut vreodata cadourile, nici petrecerile aniversare. Dar un fotbal as fi jucat.  Tata a fost de alta parere cand a vazut ca nu-s acasa. Nu mai stiu care era contextul, dar parca era pe la inceput de  clasa a Va, intr-o vineri ( asa era, ca am verificat acum calendarul) . Aaa, tata avea ceva treaba , ii construia cavoul bunicii mele, care  se pregatea sa-l ocupe, cum s-a si intamplat in mai putin de 1 luna. In sensul ca nu era cea mai buna perioada din viata lui, ii inteleg cumva supararea, altfel nejustificata.

S-a suparat ca nu m-a gasit acasa, a venit cu masina pana la scoala, unde ma jucam, m-a certat ca ce pastele lu’ mama caut acolo si mi-a spus sa merg imediat acasa si sa nu cumva sa ajunga el inaintea mea!  Asta era textul lui cand venea dupa mine pe cine-stie-unde. “Sa n-ajung inaintea ta acasa!”. In sensul ca daca ajungea… stiam eu. Am zis ca era cu masina ?

Eu am luat provocarea in serios, intotdeauna iau lucrurile in serios, si am ajuns inaintea lui acasa. A mai avut treaba pe undeva, ca nu-s superman, dar am scos probabil sub 3 minute pe kilometru. Si splina imi atarna plina de muci, pe nas in afara.

A insemnat destul de mult pentru mine chestia asta, pentru ca oricat de mult imi placea fotbalul  nu eram dispus sa alerg zilnic spre casa concurand cu o masina , chiar daca era o Dacie. Pacat, puteam sa ajung ca Banel Nicolita.

Si-am luat-o ca pe  – asta e, n-am sa fiu niciodata un fotbalist “ca nu ma lasa tata” !

Iar pe urma am reusit sa vad si celelalte aspecte cocalaresti ale vietii de fotbalist si eram invidios, ca uite, poate nu as via ajuns eu vreodata un Mutu, Rat & Co, mai ales ca-mi lipseau vreo doua maldare de talent, desi sunt sigur ca-s mai muncitor si mai insistent in ceea ce fac decat a fost oricare dintre ei, si nu aveam nici fizicul potrivit, daca pe linie de talent cam batea vantul – dar, ba, macar un ilustru anonim din divizia A ( divizia 1 , sau cum s-o chema acum) , puteam sa ajung fara indoiala , sa castig si eu un 60-100 000 de EUR/ an. Sau ma rog, cu mici indoieli. Dar pentru cat timp? Erau vremuri bune, cu multa evaziune in fotbalul din Romania, cand ma gandeam eu la asta.

Si acum [n.m. acum un an ] evaluandu-mi salariul , vad ca sunt undeva in partea de jos a rezervelor de la Steaua, dar cu perspective si, mai ales, liber de contract.  Si ca nu cred ca mi se va termina cariera la 38 de ani. Daca nu fac vreun atac cerebral ceva. Cu diferenta ca am stat deja vreo 5 ani in pozitia aia.

1. Dupa un an am deschis draftul din intamplare, mi-am dat seama ca tocmai “am fost transferat” si ca sunt pe acolo, prin primul 11 al celei mai bine platite echipe de fotbal din Romania.

Oh well,  tot am un nod in gat ca uite, Messi castiga mai mult, dar parca nu mi se mai pare asa grav, ci mai de graba amuzant ca ma alerga tata cu masina catre casa. Daca mai prind 5 ani de contract ma va durea de tot in pula ca nu m-am facut fotbalist. Ba am sa rad cu spume. Si nu vad de ce nu s-ar intampla, ca nu simt ca ma lasa genunchii, sau ceva.

Zilele trecute  copilul zicea ca vrea sa faca atletism. Atletism, ma? Sa ma duc sa pornesc masina, sa facem niste atletism ?

P.S. Eu o stiu pe aia ca sportul e sanatos, si locuind la tara nu duceam neaparat lipsa de sport, nici nu am ceva impotriva copiilor mei sa faca sport. Vorbesc strict de cariere.