Rolan’ Galoș: Life is for takers

Am văzut ultimele două seturi din finala de la Roland Garros cu tata, că zicea el că e meci mare. Fu.

Nu am mai văzut-o pe Simona Halep jucând de vreo 2 ani. Cu siguranță a jucat mult mai bine azi. Mai bine și decât în finala pe care a pierdut-o în fața lu’ Sharapova. Mi-a plăcut, bravo ei, tot respectul. Și e păcat.  Păcat că s-a cam terminat. Cu șansele ei de a câștiga turnee mari.

Aproape că îmi doream să câștige, mai mult din simpatie. Și am de spus 3 lucruri:

1) Meciurile de tenis ar fi mult mai frumoase dacă nu ar fi comentate de ziaristul ăla enervant, CTP.  Serios. Ăla nu are nicio treabă cu comentatul,  strică meciul.

2) Aș vrea să zic că “lasă,  că mai are Simona și alte șanse”.  Nu cred,  azi avea șansa să câștige în două seturi. Chiar a avut șansa asta,  dar s-a relaxat, presupun că a vrut să câștige  în 3 și a executat-o fata aia al cărei nume nu l-am reținut,  cum și merita. Dacă fata aia la 20 de ani joacă așa în finala unui campionat important,  de-acum încolo are să mature pe jos cu tot ce există.  Eu așa cred.  Cu părere de rău,  cred că Simona Halep nu are cum să revină peste nivelul acestei jucătoare.

3) Așa arată un jucător de tenis, de orice sport, pe placul meu. Vii,  în pula mea, de nicăieri și joci ca un tiran,  cu durere în pulă de orice clasamente și ierarhii.  A avut peste 50 de greșeli neforțate,  Simona Halep nu știu dacă a avut zece, dar n-a contat.  A rupt mingea aia mereu ofensiv din orice poziție.  Când a intrat a intrat când nu a înjurat și a încercat.  Iar. Și iar. Și da, e vizibil că nu e experimentata, dar cui pula mea îi pasă. Când câștigi,  când îți subjugi adversarul te numești învingător.  Arată că o învingătoare.

Și o întrebare :

De când dracului a ajuns să se geamă în meciurile de tenis mai ceva decât în filmele porno?