Mă întorc în țară, înapoi la oile lu’ Becali.
Am citit vag zilele astea cum PSDistii se bat între ei și mă doare fix în pulă.
E ca atunci când Steaua și Viitorul își joacă titlul de campioana națională la tribunal, iar pe tine te doare în pulă de fotbal.
Vai, alegeri anticipate, ce zic străinii de noi, promisiuni electorale, […] . Mă doare atât de tare în pulă. Contează atât de puțin pentru mine acum.
Lumea a devenit acum conștientă de problema vaccinurilor pe care eu am observat-o de un an și râdeam când degetele indicau vina către o vedetă TV.
Iar ăștia prinși cu rata în gura încă se jură că n-o fură,dar ce e amuzant e că ei cred că mai dă cineva două parale pe minciunile lor.
Cam toți am găsit soluții la problemele noastre, mai schioapete, mai stângace, mai monstruoase, dar am găsit.
Trăiesc într-o țară care-i cam cu 4-5 ani în urma mea și mă întreb oare ce s-ar putea să se schimbe ca să mă surprindă.
Mă surprinde că au dat, în sfârșit, drumul la tramvai din nou pe Liviu Rebreanu. Era în curs de modernizare de când am cumpărat eu apartamentul. Mai de demult. Ce iute au trecut 5 ani.
Simt că îmbătrânesc. Sper ca e un efect al vacanței.
