Ce nu se vede în pozele cu Zanzibar I

Când îți iei biletul te uiți cu jind la pozele cu plaje pustii și mirobolante și-ți spui “da,da,da” vreau acolo în pustietatea aia.

Cand ajungi, plajele sunt acolo, da, atât de frumoase, mai frumoase. Am fost dimineața la reflux în picioare 200 de metri sau mai bine, pe uscat sau aproape pe uscat, pe nisip alb, cel mai fin care exista. Erau arici de mare ici colo, crabi ici colo, am pus mana pe o stea de mare. Am văzut și un castravete de mare, pe care n-am avut curaj sa îl ating ca era urat și mare ca o pula de negru.

Nu am poze cu asta și e un motiv. Ala de nu apare în poze.  Hotelul e păzit.  În schimb plajele sunt publice.
Vedeți voi poza asta?

image

De dimineață apa era scăzută,  dar alta e ideea. Unde sunt eu nu e plaja plajă,  ci o terasa de nisip cu un dig. Proprietatea hotelului.

Sub dig sunt băieții ăștia.

image

Mai de departe, căci imediat ce ajung lângă ei încep cu:

Jambo! Hakuna Matata? Și apoi calabaresc pe tine sa îți vândă chestii. Nu sunt agresivi în termeni legali, ca dracu’ s-ar mai apropia de plaja, dar nu știi niciodata. În sensul ca oamenii ăștia sunt săraci și stau calare sa vândă și ei o duda ( suveniruri ieftine), un serviciu, un tur și dracu mai știe ce. Ba și nu te lasă în pace nicicum.

Te-ai uitat la ei, te-au luat în primire. Cat am scris pana la linia asta m-au deranjat 2. Eu sunt politicos. Nemții fac crize. Ei nu cred ca realizează cat de săraci sunt băieții aia și cat de mult bun simt au ca nu se urca cu un pistol în mana peste zid. De fapt, s-a întâmplat, ca de aia e și păzită proprietatea. Toate resorturile sunt.

În general, oamenii sunt ok, cred, ca nu sunt morți de foame la propriu. Adică mâncare se găsește prin pomi și nu glumesc. Și prin ok, zic ca nu te spinteca pe loc sa îți ia tot.

Preventiv, când am ieșit de dimineață nu am luat nici bani, nici aparat foto, nici nimic cu noi. Am făcut 2 pași pe nisipul din mare și s-au agățat doi. Le-am zis ca nu cumpar, ca pula mea, ca nu sunt din Germania, ci dintr-o tara mai săracă. Degeaba. Le-am zis ( parafrazând un articol pe care l-am citit recent) ca ma numesc Mr. Havenomoney, însurat cu Mrs. Hasnomoney.

Tot se țineau calare. Și au mai venit 2. Deci eram cu soția la o plimbarica romantica și cu 4 beachboys care, vorba aia, ne țineau lumânarea, ca sa o citez pe o colega.

Nu vreau sa fiu înțeles greșit. Oamenii ne spuneau chestii despre ei, noi despre noi. Ne arătau chestii, ne spuneau în ce sa nu călcăm. Doar ca stăteau în sufletul nostru. Și îmi era cam frica. În general nu îmi e, chiar dacă acum am freza mai de oaie asa, în general sunt mai lup ( Life is for takers), iar când nu e loc de a fi lup, sunt vulpe. ( Din capitolul: Oamenii se împart în 4 categorii: Lupi, Vulpi, Câini, Oi.) Doar ca asta implica sa-i înțeleg pe ceilalți și contextul în care ma aflu. Or, oamenii ăștia nu par sa aibe nimic de pierdut. Eu am.

Și repet: S-au purtat civilizat. Necum sa-i pot compara cu țiganii romani vânzători de semințe pe plaja. Doar ca în momentul imn care am decis sa ne întoarcem erau 5 care se țineau după noi. Am început sa vorbesc doar cu unul dintre ei care pare educat. Ramadan îl cheamă, zice el.

Ne-a zis una alta. Ne-a explicat cum merge treaba. Încearcă sa vândă tururi. Principala problema a turiștilor e încrederea. D-aia prefera sa plătească dublu la hotel, iar aici ma includ.

Eu am fost mulțumit ca atât cât am vorbit cu el ăilalți au plecat. I-am zis ca nu vreau sa cumpăr chestii materiale va nu am ce face cu ele dar l-am întrebat cât vrea pentru serviciul prestat. Nu a vrut sa îmi spună un preț, pentru ca presupun ca nu se aștepta ca eu sa vreau sa plătesc pentru asta. Voia doar sa îmi vândă un tur ceva
I-am zis ca am luat deja tururi de la hotel și ca nu cred ca vreau ceva cu barca, dar ne putem plimba pe plaja și prin satul lui și îl plătesc pentru asta. M-am dus în camera și i-am adus 5 Eur pentru compania ținută. Nu se aștepta să mă întorc. El știe ca odată ce scapă de ei, turiștii nu se mai întorc și ii evita. Maine ma duce în satul lui și îmi arata una-alta pentru “numai” 10 EUR. Sper sa ma întorc viu. Probabil ca da :).

În caz ca nu, asta e băiatul.
image

Ce vreau sa spun e ca nu prea poți sa ai intimitate pe plaja dacă asta îți dorești. Din cate înțeleg, plajele sunt publice, iar tu vii într-o tara săracă crezând ca ii poți ignora și poți fi singur pe plaja, bucurându-te de vacanta ta, ca doar ai plătit,nu?

Nu, nu poți asta. Și tot ce spun acum nu știrbește nimic din frumusețea insulei. E cel mai frumos loc unde am fost pana acum. Doar ca cetățenii Zanzibarului nu pot fi vânduți ca scalvi o veșnicie. E tara lor, e magnific de frumoasa, iar ei te primesc la ei pentru ca-si doresc sa o ducă mai bine, nu ca sa “moara de foame” în timp ce turiștii se lăfăie la 5*.

One Reply to “Ce nu se vede în pozele cu Zanzibar I”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.