Arată așa.
Noi venisem propuși să mâncăm, să bem un vin bun, dezmăț înainte de concert. Că aseară , în Baden-Baden .
Puteam să mâncăm în Strasbourg, unde erau peisaje, vedere, restaurante mișto, alea, dar nu ne fu foame.
Acuma ne este. Încă. 15:15.
Nancy e așa și așa. Adică în centrul istoric , UNESCO heritage and shit , e frumos.
Fuserăm in piața Stanislas și zic: băi, hai să nu mâncăm aici la tourist traps, hai pe străduțe.
Hai. Și îmi târâi eu doamna pe toate străduțele, găsirăm ceva mișto, perfect, hai să ne așezăm, ba mai bine hai să nu că chelnerița vrea să închidă că au terminat serviciul la 2:00. E 2:30 , are dreptate. Când deschide? Marți. Ok, am să o sun pe Julia să-i spun să amâne concertul până marți, îmi mai iau două zile libere, mut zborul și se rezolvă. Sau încerc la altă terasă.
– Să știți că toate terasele de pe strada asta se închid, mergeți mai bine in piața Stanislas, puteți mânca acolo la orice oră, zice duduia.
Mai incercam la una unde scria că e plin și că ne așteaptă altă dată. Ok, deci chiar trebuie să vorbesc să amâne concertul. Hai la tourist traps. Acolo, cum te-ai aștepta, numa’ rebuturi, pizzerii , clătitării, cafenele și locuri unde cea mai reușită chestie e o salată Cesar. Să moară toată Franța, că io nu am venit în Nancy să mănânc 🍕 fast food.
In colțul pieței, la sfârșitul Pământului, găsi Grand Cafee Foy, care serveau “ceva” , unde soția își comandă neinspirat o “limonadă” , iar eu fusei nevoit sa iau o 🍺, dar nu chiar halbă , ci pahar de bere. Arată și are gust de brifcor; Bier Blanche din Grand Café du merd. Că pula vin. Uite-te și tu, cafe-restaurant in Franța fără vin.
Macar de haleu soția fu mai inspirată și îi făcură aia un antricot de vită reușit. Eu, ca mereu, comandai ceva ce nici nu știam ce dracu’ e și așa mi-o și furai.
Pește cu gust de peste fiert, conopida, dovlecel și broccoli cu gust de pește fiert; primele două, că nu mănânc chiar broccoli, nici chiar așa. En fin,
Macar o înghețată mojito, să uit de toate, fu mai în felul ei, că dacă ăștia nu au cine știe ce de halit și de băut, măcar se mișcă lent ca să compenseze .
Și mă uitam așa pe geam și mă gândeam la campionatul mondial și cum sper să aibă. Franța soarta Belgiei și să îi bată ăia, futu-le muma-n cur, să îi trimită pachet acasă să-i văd pe toți căcănării ăștia în doliu și suferință.
Allez, le – cum s-or numi belgienii ăia.
