La concert

Mi-a zis soția că vrea să mergem la concerte în Londra, acum că locuim aproape, că cine știe când ne mutăm și unde.

Bine, plm, să mergem zic, dar nu prea cântă nici aia de mă interesează pe mine ( nici nu mă interesează prea mulți, tre’ $ă-l pândesc pe Salam când cântă pentru frăția de pă Londra) nici ăia care o interesează pe ea.

A găsit pe unii Lumineers – habar nu am cine sunt și ce cântă, dar știu că am auzit muzici de ale lor și mi-au și plăcut – așa că am zis aham , bine, ia bilete, vezi când e și la ce oră, că avem program, nu suntem chiar șomeri și nu îmi iau liber să merg de la Reading la Londra.

Și a luat. E azi (n.r ieri). Și mi-a zis că la 5 fix tre’ să plecăm de acasă ca să nu intarziem. Eram puțin mirat dar nu te certi cu femeia. Le-am zis alor mei -bă, îmi bag pula azi la 5 am tăiat-o , nu mă căutați, că și așa nu am poftă de muncă de pe la 9 dimineața.

Cică la 6:30 se intră și să ajungem . La O2 în North Greenwich. Zic, o vrea să îi prindă și pe ăia din warm-up plm, no comment. Hai cu tren, hai cu metrou , legat de care, bă, în pula mea, până azi nu mi-ați spus și mie niciunul că dacă îmi iau bilet de tren până în Londra, îl pot folosi și la metrou în Londra ? M-ați lăsat ca pe prost sa cheltui banii aiurea. Am nimerit azi din greșeală în Paddingron când credeam că bag biletul de ieșirea din gară și de fapt era și intrarea în metrou. Atâția bani risipiți … Rușine.

Ajungem , ne luam o cola si o bere, ma apuc de niste discuții agricole cu un amic pe Whatsapp , pe la 7:30 observ că e cam pustie sala si nu au ajuns nici warmupii .

-La ce ora ziceai că vin aia ?

“Nu știu că nu scrie”.

Dau pe net, văd că în pula mea la 21:10. La 20:00 vin warm-upii.

La dracu’ , până cântă ăștia mă îmbăt criță.

Bine că au venit warm-upii la timp și au cântat numai bine să îmi continui pe WhatsApp discuțiile despre agricultură și contracte. Niște copii, dar altfel relaxant, vocile ar fi fost okish, dar fără instrumente. Împreună cam nu prea.

Cu.

Fără.

După care au venit aia principalii și am avut ocazia să constat câteva chestii.

1) Acustica sălii era parțial mai bună decât ce am găsit acum 1 an și ceva in Nancy.

Parțial pentru că basul și instrumentalul se auzeau bine. Basul îmi spărgea piatra din rinichi de-mi venea să mă piș nisip pe loc, iar instrumentele le simțeam până în șură spinării, de-mi despicau clapele de la pian nervii de pe măduvă. Dar vocea cam ca o pulă așa. De aia nebelită. Nu pot reda cu telefonul calitatea bună a instrumentalului , însă pot reda calitatea proastă a vocii și atenție că se aude mai bine din video, decât am auzit eu în sală, ceva procesare audio a telefonului , bănuiesc . I-auzi instrumentele! I-auzi basu’!

2. Relaxant . Nu îmi plac in mod deosebit ăștia, dar am plecat relaxat de acolo. Legat de care

3. Am plecat mai bine de 10000 de oameni de acolo către metrou, însă erau destul de bine organizați și ăia cu concertul și ăia cu metroul, am plecat de acolo repede.

4. Dar, plm era miezul nopții când am plecat cu trenul din Paddington, am ajuns la 1:30 acasă, că era d-ăla personal, voiam să întreb soția dacă facem și sex, dar mi-a fost frică că zice da și hai noapte bună, taică, că nu știu când m-am rablagit așa. No problem , soția zicea azi că mai mergem la concerte doar dacă ne luăm hotel acolo, iar Londra nu-i chiar în altă țară lol.

P.S. Mamă ce dubioși circulă cu metroul in Londonistan noaptea, aia de merg cu tramvaiul pe linia lu’ 32 ( Unirii – Ferentari/ Rahova ) sunt beton!

Încă nu mi-a trecut oboseala, bagi pula în ele de concerte că nu mi-au plăcut niciodată, sau așa am acum impresia .