Casele englezești dincolo de carpete #2. Licitația.

Articolul ăsta s-a întâmplat prin februarie, am rescris doar începutul și sfârșitul
Una cu case, acum in buza crizei care vine ( sunte deja în criză, dar așa era atunci). Lumea visează ca se prăbușesc casele, pardon, prețurile și, în sfârșit, acum pot cumpăra și ei, ca și mine; dar nu aș fi sigur, că semnele sunt că băncile centrale vor să arunce cu bani în săraci, să aibă orice șomer una d-o mie în mână, chit că nu va cumpăra o pâine neagră cu ea. Deci dacă stați călare pe cash, nu fiți siguri că e a bună.

Mi-a trecut mie o data prin minte o chestie tare, văzând la licitație case dărăpănate, care trebuie refăcute, dar cu potențial.

Și am văzut două. Una cu 3 dormitoare la vreo 80mp cu posibilitate de a face o mică extensie s-o faci haai de 90. Maxim. Distrusă, evident. Dar într-o zonă ok aproape de lunca Kennetului la natură, aproape de pescuit, mai vine și vreo inundație din când în când – aia e – cum îmi place mie așa.


Și alta cu doua (asta de sus ) dar cu ceva teren si posibilitate de extindere serioasa – cu aprobare de extensie la inca o casa, pe aia am văzut-o prima și m-a luat valul prospectand la posibilitati de extensie si la cum am sa cumpar eu o casa la jumătate de preț sau chiar mai puțin, niște dărăpănături, desigur, pe care am să le repar și am să le fac nice-nice și am să fac și profit. Curgeau lirele în capul meu.

Casa asta a doua fusese o dată aproape vândută ( STC) , dar nu se finalizase contractul .

Soția s-a uitat pe prețurile la care se vând , în general casele ăstea distruse la licitație și a concluzionat că sunt la cca 70% față de prețul de piață al uneia OK.

Eu nu am crezut că nu știe ea, că sunt eu mai șmecherit. Lasă că mergem noi la fața locului și rupem.

Si mergem intr-o luni ploioasa de prin Februarie cand venise covrigul dar pe noi ne durea in nicaieri, noi aveam planuri cu anul asta.  Planuri de supt pula si trebuie sa incepi de undeva.

Aveam atunci undeva la maxim 140k lire de cheltuit pe ceva de genul si prospectul de doua licitatii care incep la 100k .  In mintea mea imi imaginam, de exemplu, ca daca casa aia, a doua, se poate vinde cu 280-maaaxim 300k (estimam eu atunci), daca e renovata cinstit, ar insemna ca poate o putem lua la un 140k, desi ma asteptam sa poata urca pretul pana la un 200k, dar era interesant de inteles daca sunt acolo, p-aproape, daca are rost sa mai strang un ban si sa aplic modelul. 

Pentru prima casa, pentru ca era cu doua dormitoare, un pret cinstit in conditii locuibile ( erau amandoua vandalizate)  ar fi fost 250,000 – dar ce avea in maneca era autorizatia de constructie pentru inca o casa asijderea lipita de ea. Iar doua se pot vinde cu ceva spre 500,000 – chit ca zona nu e chiar decenta.

Io, ca Manole antreprenorul eram pregatit ca nu conteaza, o iau pe oricare din astea, daca e loc, fac eu smecherie , pac pac. 

Ajuns acolo am constatat o chestie tare care m-a pus un pic pe ganduri, gen m-a dezunflat un pic.  Anume ca sunt firme care iti acorda imprumut/ finantare pe loc ( pe timp scurt, sa iei casa). Adica, in Romania, in mod normal, la licitatii trebuie sa fii pe cash, ca nu iti da banca finantare pentru astea – e complicat cu asta, daca ai vrea si nu ai timp intr-o luna.

Asa e si aici, dar in plus fata de asta problema e ca in Romania poate iti da ma-ta bani, daca are,aici sunt astia. Te imprumuta pe 6 luni, maxim 1 an. Dobanda  3-6% pe an, in functie de avansul tau si finanteaza MAXIM 70% din valoare. Deci daca ai juma’ de bani poti incerca si refinantezi pe urma de la banca, ca ai timp – asumandu-ti tu riscurile de evaluare faptul ca nu ai niste survey-uri facute de oameni capabilosi.  Ori suntem golani, ori nu mai suntem. Ori ai ochiul format, ori ia, tata, muie.  Asa e in business si sunt de acord cu principiul.

Eh, si  am luat licitatiile la rand la analizat din toate orasele ori-de-unde erau, incercam sa imi dau seama cam cat se liciteaza, in medie. Cat urca pretul in medie fata de pretul de pornire. Iar mediana era undeva intre 35-40%. La proprietatile mai ieftine / cu pret de pornire mai mic, tindea sa fie o medie de +50% fata de pretul de pornire, la alea mai scumpe media pretului maxim oferit era sub 40% peste  suma initiala.  Deci eram acolo si nu prea.  Cam la limita.

In fine, s-a licitat mai intai ce-a de-a doua. Pana a inceput licitatia mi-am facut eu planuri, mamă cum  ii tin eu in suspans pe astia si le dau maxim cate o mie in plus, nu facem risipa de bani.

Incepe. Nu am am apucat sa inregistrez imediat ca pana la 140,000 au trecut pe langa mine din 10 in 10 ( mii) de nici nu am avut timp sa ridic mana sau să apăs REC la telefon. De fapt mi-am revenit din pumni pe la 200k. In  mai putin de 3 minute a ajuns pretul la 232,000 unde s-a si vandut.  Ba nene 232/300 inseamna un pret de 70% din valoare in care tre’ sa mai bagi.

Uite.

La ăia cu 2 dormitoare și aprobare de încă o casă nu am mai stat, mi-am dat eu seama că sunt prea rupt în cur. S-a dat cu 330. Cu plecare tot de la 100,000 sau ceva. Iar eu mă întrebam : oare, oi putea lua-o cu 10,000 sunt prețul cerut ?

Imi facusem eu calculul, dupa vizionare, că cu 40k lire o fac boboc, gen cum imi place mie. Dar asa as iesi haș pe caș, atata ca eram cam departe de 232, iar eu nu voiam sa vand. Aia care vand desigur ca fac mai ieftin. Probabil ca cu 15-20k o fac.

Cum s-a si intamplat. Eu m-am bucurat ca a venit covrigul si crizoiul asta si ca ce decizie bună am luat eu ca sunt sarac, ba, sa-mi bag pula, asa am prins eu mereu. Bulan. Si inainte de criza trecuta din Romania, cand sa-mi iau casa am descoperit ca sunt prea sarac, e efortul prea mare, lasa pe altii care sunt mai avuti. Si am luat si eu cu sarakii, pe urma, cand s-a ales praful.

Doar ca in tara astora e un pic altfel . Sunt prea multi oameni cu bani si au politici un pic diferite.  Astfel ca astia vara asta au scos taxa de timbru care se plateste la achizitia de imobile si care nu-i chiar ieftina, vreo 3% cu ceva exceptii.

Si in lumina faptului ca probabil lira se duce pe pula, ca si restul monedelor, daca tot se arunca cu bani in populatie, iar au inceput astia sa cumpere, mai abitir ca anterior.

Asa ca am vazut casa asta la re-vanzare, renovata, cu 285,000.

Eram curios daca se vinde. Se pare ca da.

Reparatia e cam la misto. Adica au facut casa locuibila, dar eu cand am fost acolo am identificat niste probleme care cereau niste modificari si interventii mai mult decat de finisaj. Si nu le vad tratate. Iar in poze se cam si vede ca modificarile sunt superficiale. 
Pula mea, nu conteaza – acum poti locui acolo.  Nu au schimbat termopanele (doar sticla la unele) desi aveau probleme ( in afara de faptul ca erau de calitate proasta – cam asa sunt termopanele in UK – daca vrei unele comparabile cu QFort , platesti de dai in dizenterie – asa ca bucurati-va, bajeti, de luxuri ieftine pe Romulania).  Era un perete umed,  nu vad sa fi facut interventii la acoperis.

Concluzia mea e simpla. Sunt prea multi bani in tara asta, iar scheme si figuri pe care le-ar putea face un pulix ca mine cu ceva prosperitate din aia Romania, sau alte țări mai de saraci nu merg aici, ca aici pe felia asta sunt milionari, iar aia se șterg cu tine la cur si trag apa. Rapid.

La licitatia cu pricina erau niste agarici, unii mai prost imbracati ca mine care licitau pentru altii, cu căscuță, frumos.  Iar pe margine erau corbi, arăbeți și jidani perciunați care ridicau mâna, în principiu la cam orice nu se ducea în 20-25% peste prețul licitat. Dar așa în spectru larg. Eu mă uitam la 2 case dintr-un oraș , aia erau cu ochii pe cam toate licitațiile ( peste 100 ). Cu totul alt model de business.

Am plecat acasă plouat și flămând, lucrând pe tren la dus, lucrând la întors, cu dovada clară că nu prea poți să sari din clasa sociala ca electronii pe nivelele de energie, cum merge în România și că  dacă vrei să fii șmecher e un pic mai complex.

Și că o să mai dureze până o să am eu casă în termenii mei, că pe aici nu e loc de chilipiruri din alea de visez eu. Nu pentru mine, oricum.

Send to Kindle

10 Replies to “Casele englezești dincolo de carpete #2. Licitația.”

  1. Plus o gramada de indieni si paki care cumpara o casa pentru un familion extins. Tot orientul mijlociu si india&paki sunt cu ochii pe UK.

  2. Sumpe si mici proprietatile pe acolo. Nu iesi mai ieftin cumparand pamant la marginea intraviranului sa faci tu casa?

    Lol, la licitatii trebuie noroc chior ….sau cunostinte (la executor). Gasisem si eu una langa Bukale la vreo 120mp si cu 1000mp pamant, am trimis oferta pe mail si cica momentan e on hold ca au facut proprietarii nu stiu ce demersuri in justitie si se mai amana. …deci executorul deja bagase pe taraba cand situatia nu era definitivata. Mortii lor de executori judecatoresti.

  3. Sumpe si mici proprietatile pe acolo. Nu iesi mai ieftin cumparand pamant la marginea intraviranului sa faci tu casa?

    🙂 . Ba da, dar sunt limitari.
    Optiunea 1. Sa deschid o firma de dezvoltari imobiliare si sa operez cu aia , dupa care tre’ sa ader la niste reguli suplimentare fata de daca as construi individual ( creste costul si scade un pic flexibilitatea a ce pot construi).

    Optiunea 2. Sa devin rezident ( cred ca permanent, inca nu am clarificat asta cu consiliul), dupa care sa locuiesc de 2 ani in Reading si-apoi pot sa-mi fac eu casa.

    …deci executorul deja bagase pe taraba cand situatia nu era definitivata. Mortii lor de executori judecatoresti.

    Executorii sunt de injurat pentru altele, pe tema asta cam asa se petrec lucrurile – legal. Cand creditorul are dreptul de a executa oferit de justitie sau de vreun titlu executoriu apeleaza la executor. Acesta TREBUIE sa scoata la licitatie imobilul. In acel moment, de regula, debitorul incearca cum poate el sa suspende sau sa anuleze executia cu contestatie, apel…
    Daca executorul nu incepe actiunea, adica stabilirea unei licitatii, executatul nu va contesta dreptul de executare ca nu are de ce.

  4. Pai tot mai bine iesi deci luand o casa darapanata, decat sa iei una “locuibila” cu 50k extra, in care cam tot tre sa darami sa nu iti ploua prin acoperis, sa schimbi geamurile sa nu suiere vantul etc.

  5. DEPINDE de darapanatura. Nu-i asa de simplu de facut asertiunea asta. Ca prin tara pe la astia, mai auzi de o dolina pe sub casa, eventual umpluta cu azbest si alte soiuri de probleme structurale care te fut de nu te vezi. Si alte probleme.
    In mod normal astia fac un survey ( un fel de studiu).Vin niste ingineri / tehnicieni si verifica starea proprietatii dpv tehnic, dar mai ales structural. Platesti pentru el in functie de cat de detaliat il vrei.
    Dintr-un contract te poti retrage daca sunt nasoale si pierzi comisioanele platite pana atunci. Din licitatie nu prea te poti retrage, iar daca o faci pierzi MINIM 10% din valoarea imobilului ( avansul).

    Eu cred despre mine ca am ochiul format si pot detecta probleme serioase, da’ nu-s chiar ca un inginer structurist. Cand cumperi proprietati sa le dai mai departe, poti masca un pic problemele, daca le descoperi, ii tragi o poleiala si vinzi – sunt destui clienti care se zgarcesc la survey-ul ala ( fac pe minim ) si afla ei pe urma bubele, daca sunt 🙂 .

    Eh, ca sa cumpar o casa in care sa locuiesc eu despre care am dubii, doar ca-i cu 50k mai ieftina nu-s sigur ca ies tot mai bine. E posibil sa ies, da’ nu-i garantat.

  6. Meh, ce probleme de structura sa fie la o casa cu un etaj ma gandesc? Alea de obicei la blocuri, ca daca ai 15 etaje conteaza o grinda in plus sau minus. Bineinteles ca tot raman azbestul si celelalte.

    De curiozitate, care ai observat ca e diferenta intre pretul listat si cel de vanzare? Adica cat de aproape de 285 s-a vandut casa aceea? Ca ma gandesc ca nu doar la licitatie se adauga asa extra din prea multi doritori.

  7. N-ai idee :).
    Aici se construiesc casele un pic altfel structural decat in Romania ( nu-s cutremure). Adica mai slab.
    Au in schimb alte probleme.
    Unele ca astea, de exemplu.

    Nu e numai ca se darama casa pe tine, ca-i improbabil. E ca platesti o suma si pe urma sugi pula ca nu mai poti sa vinzi cand vrei sa te muti ramai cu beleaua. Iar ca sarepari corect – hehe, preturi, taica.

  8. *Laughs in English*

    Pentru mine e usor amuzant sa vad cum face cineva cam ce-am incercat si eu. Plm.

    Stii, retine treaba asta: pe aici casele nu se vand pe cat valoreaza, ci pe cat cred doi oameni ca vor valora in 5 ani, daca piata creste.

    Nu stii daca va creste sau nu (nu stii o pula), dar acolo va fi pretul la care bateti palma.

    Tu te uiti ca o casa nu valoreaza acum 230k. Dar asta e irelevant. Relevant e ca altul se uita si zice “acum face 200k; o iau la 230k si o vand mai incolo la 280k”. Si chiar o vinde. Si tu cu aia doi concurezi – cu ala care da 30k peste si cu ala care o cumpara peste un an la 50k peste aia 30k.

    Ai primit toate explicatiile necesare de luni de zile dincolo. Nu prea ti-or fi convenit pe alocuri, dar asa merge.

    Restul e zgomot de fundal. Purici. Sau, ma rog, la banii astia, paduchi.

    O sa urmaresc cu atentie si ingrijorare ce faci mai departe, evident, cat s-o putea. Ma gandesc ca o sa faci exact ce am facut si eu, dar asteptam…

  9. Stii, retine treaba asta: pe aici casele nu se vand pe cat valoreaza, ci pe cat cred doi oameni ca vor valora in 5 ani, daca piata creste.

    Cam asa e peste tot, ideea asta am vazut-o si prin Bucuresti, cand cumparam eu. Nu-i bai.

  10. E un grup pe facebook ‘Casa mea in UK’; pe langa nelipsitele ‘offtopic’ bagari in seama, laude, reclame gasesti info utile de la multi romani care si au luat casa recent, impresii diversificate despre dobanzi, zone, renovari etc. Bafta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.