Nu nebunia lu’ Salam, ci aia cu piramidele.
Nici egiptenii nu s-au născut învățați și nu au făcut piramidele ei din prima ca să reziste cât civilizația umană, am menționat deja niste dude în partea a 4-a. Le-au dat cu Taft mai târziu.
Mastaba peste mastaba si uite ce piramidă mișto facem noi aici.
Am ajuns aici în ziua deschiderii oficiale a uneia , când au venit șefii de stat egipteni și presa să vadă munca arheologilor -inainte de deschiderea pentru puleți. Deci , teoretic , nu puteam intra, dar am zis în partea a 2-a că ghidul nostru local știe una alta și plus că în țara asta totul se bazează pe c… ăă, pe șpagă.
A fost cu șefi de armată, politruci de ai lor, lumea bună din Egipt, până pe la prânz, timp in care noi am ars-o pe la Dashur. Când am venit noi, ăia strângeau sarsanalele să plece acasă.
Iar ghidul nostru ne-a făcut loc chiar când stăteau să pună lacătul pe piramidă, gen hai mergeți repede 10 minute și faceți poze n-aveți voie, deci pe șustă așa. Am năvălit ca turcii, adică hitiții, că turcii au apărut mai târziu în peisaj.
Nu, nu am fost exclusiv, numai noi, în afară de oficiali, că am zis că e Egipt și oricui îi prinde bine o șpagă, mai fuseseră unii și mai înainte . Tot așa pe un fel de pile/șpagă.
Dar tot e o avanpremieră.
Care e treaba cu piramida lui Djeser ( Djoser/Zoser) , adică asta in trepte?
Este prima , cum ar veni faraonul asta din a treia dinastie ( regatul vechi ) a inventat șmecheria. Nu el, arhitectul lui – Imhotep.
Piramida, e un experiment de tip Casa Poporului ( mai veneau Ceaușeștii in inspecția planului, mai decideau sa mai pună un modul) . Au construit partea de jos, după care au tot pus “mastabe” deasupra.
Nu e cu planul făcut dinainte, ca celelalte piramide ( de la El Giza ) . De notat că nici aici, nici la Dashur nu vezi o hieroglifă măcar, cu excepția uneia (mai jos) care-i dintr-o dinastie mai târzie. Mă rog, nu am văzut eu.
A se remarca aspectul mai din topor al pereților, coloanele cu forma brută și mărimile nu neapărat “STAS”, făcute așa mai la bucată. Dar la fel și faptul că nu s-au căcat pe ei și au făcut un coridor pe care să poți merge dracului in picioare, nu târâș.
În centrul ei este săpat un puț destul de larg și la bază este sarcofagul.
Ca element de trivia, echipa care a lucrat aici la restaurarea monumetului a folosit, pentru a susține /asigura pereții pe perioada lucrului , baloane de aer pe care le-au umflat ca pe stent-uri.
După prima piramidă , au mai construit și altele după cum se poate observa, însă dinastia 4 s-a mutat la Dashur și apoi la El Giza. In dinastia a 6-a s-au întors aici.
La piramida lu’ Teti ( o să îi spunem Titi) , primul din a șasea dinastie.
O prăbușită, un mușuroi, dar înăuntru e plina de scris.
În a 6-a dinastie faraonii s-au întors pe platforma de la Saqqara și și-au construit mușuroaie, dar dintr-un motiv care ne scapă, fie nu au mai avut fonduri, forță de muncă, sau au fost mai puțin preocupați de exterior și de rezistența multimilenară in timp, cert este că ale lor s-au dărâmat, doar asta fiind deschisă publicului.
Așa arată pe dinafară. Ce faraon ești, mă, tu dacă te îngropi într-o grămadă de nisip?
E interesantă datorită textelor dinăuntru. Nu pentru mine, că eu nu știu să citesc heroglifească, dar așa pentru umanitate.
Teti (Horus) nu e el de felul lui un faraon de vreo importanță fenomenală, e doar primul din ultima dinastie a regatului vechi, aparent un împăciuitor al unor diferende apărute între familiile faraonilor și nobilimea vremii.
La chestii pe care le vezi acolo și care sunt orișicât importante din punct de vedere al istoriei arhitecturii și egiptului, dar care pentru un profan ca mine, cocalaurul egiptologiei și arheologiei, intră la “și altele” sau “mangleală ieftină” menționez următoarele.
Câteva mastabe cu pereții însemnați cu basoreliefuri și începuturi de scriere hieroglifică.
Tipii ăștia aveau un fel de blog de pe vremea lor și prezentau anumite obiceiuri semnificative, cum ar fi sacrificarea unui bizon.
După părerea mea, care nu sunt egiptolog, la cât am asimilat până acum, desenele și reprezentările de pereți din vechiul regat și posibil începutul perioadei intermediare sunt mai interesante antropologic și din punct de vedere al istoriei biologiei , pentru că au mai puțină simbolistică spirituală și mai multă reproducere concretă explicită a unor activități, specii, unelte.
E mai puțină propagandă politico-religioasă și mai multe fapte consemnate direct.
Mai târziu în temple e mai multă ficțiune , cultul personalității și locală religioasă, care e impresionantă altfel, dar la fel ca o catedrală, Casa Poporului, sau alt monument de preaslăvire a cuiva. Trebuie să decodezi posibilele aspecte concrete din contextul simbolic și să faci un pic de renormalizare cu factorul de laudă -aici e mai direct, că pentru proști, artă naivă cum ar veni.
Vezi clar 18 baghete de pâine ( cine mințea că francezii au inventat bagheta?) .
Apoi pe mâna stângă e marcată bogăția, numărul din diferite tipuri de resurse , fructe, carafe …, Antilope, gâște (ăștia nu aveau găini , doar gâște și rațe), vite. Crucea aia răsturnată cu un gogoloi sus e simbolul pentru “mie” . Deci aveau mii de detoate, bogăție maximă, fără-număr, fără-număr. De unde și expresia de faraoneală.
Apoi, mai sunt ceva casete de rezonanță săpate în piatră unde bagi capul și auzi chestii ( proprii gărgăuni, probabil , că nu am prins nimic pe film cu telefonul.
De auzit, auzea lumea marea, valuri, vântul, inima – eu auzeam un motor V8 pe benzină care torcea frumos la ralanti, cu rateuri de aprindere pe un cilindru.
O vedere de pe zonă. Cairo se vede mișto de aici, din depărtare.
