Saga grătarului. Mitul creației

Cândva pe la Paște aveam poftă de grătar și că orice om voiam să fac unul, dar mai greu cu aprovizionarea în situație de urgență. Nu de carne și cărbune e vorba, ci de materiale de construcții.

Nu că nu aș fi putut să cumpăr unul ieftin din tablă, la 5-600 sute de lei, dar la noi in familie lucrurile se construiesc, nu se cumpără, dacă ai cum. Sau că nu aveam unul prin curte, la o adică. Păi nu avea tata grătar fashion sudat, făcut din fier beton și tablă, ediția 2019?

Normal că avea, că trebuia înlocuit ăla ediția 2010, pe care l-a ros rugina.

Da’ nu așa, eu am pretenții de Liga Masonilor. Am așa o chestie, când vorbesc cu oameni , mă freacă la creieri – păi știi tu să faci de-alea, mă ? Știi tu să zidești? Tu ești cu calculatoarele, bă, puță, lasă pe alții care știu.

I-auzi… Dar cele 10 săptămâni de lockdown s-au terminat iute și n-am mișcat un pai în direcția asta. În schimb, când am venit în vacanța de vară acasă – mai e un pic și se termină și asta, am fost croit.

Vâja la Dedeman să îmi iau materiale. Nu fier beton și tablă, cărămizi vreo două căruțuri.

Mai grav e că eu nu am remorcuță la mașină, așa că m-am apucat de construit ziduri in mașină.

230 de cărămizi, 1 sac de adeziv , 1 mortar refractar , alte nimicuri, cam 650 de kg. Cred că am depășit un pic greutatea maximă autorizată, dar nu era RAR-ul atent la mine atunci. Mai trebuia sa iau vreo 6 elemente de coș , dar am făcut calculul că nu mai plec de acolo și am zis pas. Am înlocuit pe urmă cu cărămidă, că nu au elemente bune de coș la Dedeman.

Nu recomand , nu e treabă de putere, motorul nici nu simte alea, i-am dat o pedală, s-a dus la 100, dar am încetinit repede, că visam cum la o frână zboară toate cărămizile pe lângă mine prin parbriz și cine știe cui ii sparg capul. Și se cocoșează suspensiile .

Am făcut calculul că dacă rup un arc mă costa mai mult decât dacă plătesc transport la cărămizi și de aia nu recomand.

Dar eu le voiam repede, atunci să termin grătarul ăla imediat, nu e timp de așteptat.

Mă tot întreba lumea dacă am vreun plan. Aveam, normal, păi nu făcusem eu mai devreme plan ?

Tata: Nu iei tu mai bine un meseriaș să ți-l facă?

M-am bucurat de încrederea investită în copilul lui și m-am apucat de treabă.

Mai întâi o simulare.

Copilul ăl mare , că vrea să mă ajute. Da, cum nu, hai, îl facem amândoi.

A pus mâna pe vreo două cărămizi și aia a fost: Aaa, m-am plictisit , se construiește mai greu ca pe Minecraft.

-Mie-mi spui?

Aveam planul de proiect, dacă zidesc 3 cărămizi pe minut în vreo oră și jumătate de gata, păi ce , cu nivel și tot ce trebuie cu siguranță pun așa multe cărămizi pe minut. Hai că mai trebuie să stau să cuget și să mai potrivesc una-alta: 3 ore.

După care mi-am amintit că o parte din cărămizi trebuie tăiate. M-am apucat de tăiat prima cărămidă. Ah, clar, o zi.

Nu asta era problema ci că consumam un disc la o cărămidă. Zic, bă, să vezi că nu am cumpărat destule CD-uri pentru flex , tre’ să mai iau. Mi se părea mie că sunt cam proaste să se uzeze un disc pe cărămidă , dar nu stau la discuții , eu sunt ca Guță, fuga la magazin, dau banul și cumpăr. Din două în două ore câte 5-10 , se uita tanti ciudat. Și eu mă uitam un pic că costau alea mai mult decât cărămizile.

Mi-a zis tata că am in cutie un disc cu inserție de vidia, pentru tăiat ceramică, sa incerc cu ăla. Da, altceva, am.taiat toate cărămizile și n-am mai consumat alt disc. Bine că m-a oprit că eu eram in stare să le cumpăr ălora toate CD-urile…de tăiat fier.

Așa că am pus mâna pe treabă cum s-ar zice.

După prima zi de muncă ( că a venit noaptea repede ) mi-am dat seama că am calculat greșit timpul de execuție, nu că nu puneam 3 cărămizi pe minut dar și o cărămidă la 3 minute mi se părea prea repede.

După două zile deja mi se părea că nu am spor și am nevoie de sotie să facă parte din proiect. N-am putut s-o conving să intre înăuntru că aveam adezivul pregătit.

M-am uitat a pagubă, am ajustat iar timpul estimat de execuție și aia a fost.

Între timp m-am mai antrenat pe linie de tăiat cărămizi, le trăgeam doar niste tăieturi parțiale de jur împrejur, ca la circumcizie, și pac-pac cu două ciocane se rupea la marele fix. Sau pe aproape, na.

Bă, treaba e că, cum-necum, a fost relaxant. Mai niște bocănituri, mai un sunet de polidisc , mai ascultam o păsărică cât mă hodineam, ideea e că mi-am intrat în pic in formă fizică cu asta. Un fel de mers la sală așa. Nu bicepși, tricepși și pectorali, dar am făcut niște febre pe la mușchii antebrațului, ăia care antrenează degetele, un pic la spate și jos la gambe, de nu există așa ceva. Singurul mușchi care se relaxa și e bine, că la ăla am mereu febră, a fost creierul. Bă, mișto să mă deconectez de la calculator și să intru în adeziv până la gât.

După vreo trei săptămâni. Lucram 2-3 ore seara după muncă și sâmbăta, duminica, deci vreo 5-6 zile efective, l-am aproape terminat,plm .

Nu e gata, mai am să curăț mizeria de pe el și să îi dau cu lac , nu am făcut lansarea oficială, doar proba.

Unde am greșit.

Două mari greșeli am avut . Nu aia cu estimarea timpului, aia e o glumă. Nici aia cu discurile că nu a produs decât costuri aiurea, dar alea sunt ieftine, trei lei bucata.

1) Că am lucrat noaptea, după munca plătită, plm, și uneori eram pe grabă și nici nu vedeam bine. Așa că dacă te uiți cu ambii ochi se vede asta, că am luat-o un pic stânga dreapta. Plm, corectam ziua, dar se vede. Nu e rău, am văzut meseriași care zidesc mai strâmb ( în România ) , dar eu am model cum zidește lumea în Germania, Anglia, astea.

2) Că am lucrat mizerabil . Adică se vede adezivul curs peste cărămizi. Sigur pot s-o ard eu in rustic , vintage și alea, adevărul e că au fost două probleme. Una tehnică, că a durat până am potrivit vâscozitatea adezivului ca să nici nu se prelingă , dar sa fie totuși flexibil și să aibă priză.

A doua de lene, că am crezut eu, fără să caut vreun argument logic , că “se ia”. Cumpăr o perie de zidărie din aia de pus pe bormașină și îl fac boboc.

Am făcut eu aia și mai îndrept niște chestii cu ea, nu e rău, dar nu îl fac neîntinat. Adezivul este mai tare decât cărămida și când ajung la limită peria aia spulberă mult din cărămidă, deci dacă insist prea tare am să îl fac mai urât nu mai frumos.

Dacă era zid tencuit , treaba asta nu conta deloc, dar dacă vrei să afișezi direct cărămida, trebuie zidit mai atent decât am făcut-o eu, dacă ai pretenții de la tine, na.

Bun, acuma – merită să pierzi atâta timp să faci grătar de cărămidă acasă ?

În principiu nu. Dacă ești boier , bănuiesc că plătești pe cineva. Dacă nu, un grătar simplu de tablă e de ajuns.

Nu ai nevoie de așa ceva neapărat, dacă vrei să îl zidești tu efortul e mare, dacă plătești pe cineva , costul e mare, evident.

Dacă nu ai nimic de dovedit nimănui nu are rost să te apuci de chestii de genul ăsta. Eu vreau să îmi dovedesc mie chestii și de aia.

Pe de altă parte, daca cumperi unul de beton că vrei tu o imitație de grătar din cărămidă – du-te in pula mea și pune mâna pe muncă.

Jegul asta costă 1000 de lei și tot te chinui jumătate de zi să îl potrivești și să îl zidești.

Cât m-a costat pe mine? ( Fără muncă).

Cam vreo 1200-1300 de lei. 300 de lei a fost doar ușă aia mișto de cuptor.

Dacă plăteam pe cineva să îl facă mai plăteam minim încă atât pe muncă. Zic asta în ideea in care un zidar îl făcea în 2 zile , nu murea pe el acolo.

Dar așa mănânci burgeri de porc crescut acasă ( nu mai cresc ai mei vită, plm) , cu chifla făcută în casă și restul ingredientelor tot din curte, fără pic de conservant și alte e-uri.

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
16 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Rox
Rox
3 years ago

Pe soție o cheamă Ana? Despre carnea de porc. După ce ani de zile bunicii mei nu au mai crescut porci și am mâncat doar din supermarket, am pus gura din nou pe o bucata de porc din asta de la țară. Mi s-a parut ca pute si chiar si gustul era funky (nu cred ca era stricat). In general nu ma dau îndărăt de la mâncat carne de oaie, deci nu am jene de astea, dar ala chiar era neplăcut. Evident nu pot sa zic daca a fost porcul ăla crescut in condiții mai naspa sau cu mâncare mai… Read more »

Alifie
Alifie
3 years ago

Cred ca-i cel mai fain gratar din cate am vazut, facut de un IT-ist. #decat respect.

Doru Vlad
Doru Vlad
3 years ago

Nene ptr unul care nu are treabă cu așa ceva a ieșit beton. Daca ieșea stas din prima clar erai pe meseria greșită! In alta ordine de idei trimite-i link si lui Zoso sa vada si el cum se face un lucru manual, ca pe blog se laudă cu niște chestii de te doare capul desi blogul ar fi axat pe partea de do it yourself

Stropic
Stropic
3 years ago

Haha, am ras cu lacrimi, ca ma chinuia si pe mine talentul acum vreo cativa ani, pana mi-a explicat cineva cata munca e. :))) A iesit ff bn. Ca sa ascunzi adezivul, nu merge vopsit, eventual alb? Asta cu carnea de curte parca asa e!!! Am tot mancat pui si porc (vita nici nu discutam) si claaar o prefer pe cea de supermarket sau ma rog, macelarie. Inclusiv in amintirile de cand eram mica. Cred ca aveam vreo 10 ani cand am gustat prima oara pui din supermarket si mi s-a parut genial, tot mancam si ma tot miram cat… Read more »

Mad
Mad
3 years ago

Voiam sa-ti zic dar vad ca te-ai prins intre timp de faza cu datul cu ciocanul in caramida. Eu la chestii din astea DIY ma gandesc( mereu) cum faceau aia dinainte cand nu aveau atatea scule electrice.
Ti-a iesit bine lucrarea.
Iar chiflele/painicile doamnei arata f bine.

App si eu am obervat ca nu-mi mai place carnea de porc de casa. Si, inainte, radeam de o japoneza pe youtube care fierbea carnea de porc cu portocale ca sa-i ia din miros/gust.

Stropic
Stropic
3 years ago

Da, la tencuit ma gandeam. Sau zidit, ideea era ca iese alb si dupa poti adauga ca placaj chiar caramizi decorative. Sau doar caramizi decorative. Sau piatra naturala etc.

Gen asa la un search pe google:
http://www.piatrasilemn.ro/gratar_popa.php

Nu, nu am citit nimic din ce scrie acolo, habar nu am daca zice bine, m-am uitat doar la poze. 🙂

Doru Vlad
Doru Vlad
3 years ago

Bai io navig. Practic am mâncat carne de pe toate continentele unde dă omul cu sapa! N-am găsit pe nicăieri carne de porc mai gustoasă decât cea de la animalul crescut în gospodărie. Vită da! La fel si miel. Iar la pui si găină nici nu avem ce discuta! Mult succes să faci un pilaf dintr-o găină cumpărată in supermarket! Imi mai explica o prietenă că iese f bun si cu găină de acolo pana am mers la ceva local de hipstareala unde avea pilaf. Si ăia ziceau ca îl fac daca aveau găini de țară sau nu. Si da… Read more »

Liviu
Liviu
3 years ago

bun flex 😊
da` o singura intrebare: pentru “casa omului” nu era bun unul mai puternic?
asta micu parca e cel mai usor si cu puterea cea mai mica.. pe la 3 – 3.5kg puteai gasi (tot variante cu discuri <= 125) turatie variabila, motor de 1.4kw.. uite ce zic:
https://www.sculeprime.ro/produse/scule-electrice/polizoare/da-4

Det
Det
3 years ago

Esti si tu cu campania astora de la makita? brusc toate sculele lor sunt cele mai bune de pe toate blogurile?

Det
Det
3 years ago

Pai cum se intampla atunci ca scrieti toti in acelasi timp despre makita?
Stii ca nu e firma romaneasca, nu?

Livache
Livache
3 years ago

n-are omu treaba cu campaniile, recitește articolul ca nu spune nimic de Makite. eu n’am avut ce face și l’am zgandarit 😂