O demonstrație a utilității izolației casei

Când am plecat din UK am lăsat eu casa să ruleze pe un program economic de încălzire în câteva reprize ( 3 ) care adunau 5-6 ore pe zi de încălzire , cu excepția zilelor de sâmbăta, că urma să ne întoarcem sâmbăta, când am pus forjă maximă, să se reîncălzească casa ca să găsim călduț la întoarcere și să nici nu consum mult.

Putem sa las termostatul pe 12-15 grade, dar nu voiam să mă întorc în frig. Puteam să las termostatul cum era, dar nu voiam să mă întorc și să vărs basculanta cu bani la Scottish Power pe nestat acolo.

E ok, s-au anulat zborurile, ne-am întors marți în condițiile în care cea mai rece zile din săptămână era setată miercuri.  Deci am găsit casa aproape bocnă ( 13 grade pentru standarde românești înseamnă bocnă, englejii de abia pun un pulover pe ei )  și nici mare economie nu am făcut, cu toate cele două săptămâni și un pic lipsite .

De ce ?

Acesta este graficul evoluției căldurii în casa aia pe 2 săptămâni în care am fost plecat.

Se observă că temperatura scade când se oprește încălzirea la fel de repede precum și crește ? E ca si cum , când nu mai încălzești prin calorifere trece gheață.

Hai, uită-te mai de aproape.

Se vede cum creste temperatura când merge centrala și cum scade abrupt, până când temperatura se apropie de aia de afară când e oprită centrala .

Temperatura in Reading, în zilele alea a fost de 3-6 grade Celsius.

Practic , nici nu zici că casa asta e și ea izolată și păstrează în vreun fel căldura.

Dar este. Certificatul energetic atestă clasa C. Banda mai de jos a clasei “C”, dar totuși, în țara asta sunt destule case cu eficiența energetică în clasa “E” – mă rog e greu să pui “E” și eficiența energetică în aceeași propoziție.

Nu am făcut evaluarea energetică a casei de la țară, că nu o vând , nici nu o închiriez , dar estimez că e un pic mai bună. Nu, nu e “A”, sau avioane gen casă pasivă, nici pe aproape. De-abia dacă o fi “B”, in cel mai bun caz în banda de sus a clasei “B”.

Zic asta că știu eu niste zone cu pierderi de căldură, niste zone unde nu am făcut ce trebuie, că m-am chitrosit, sau nu au făcut meșterii ce trebuie.  Dar aia e.

Într-una din încăperile cu pierderi mai mari este pus termometrul ăsta de mai jos. Cea mai rece cameră.  Ia uite cum a scăzut temperatura de când am plecat eu de acolo și, evident, nu a mai încălzit nimeni.

Au trecut trei zile și jumătate până să scadă temperatura de la 20 la 14 grade. Acolo e un glitch cred că a mai băgat tata o sobă de lemne, să țină temperatura mai mare că zero în instalație că nu prea se uită el la termometru, decât în centrală.

In încă 4 zile temperatura a scăzut ușor până la 9 grade.

Hai să vedem variația cât locuiam acolo, pentru că încălzirea se întâmpla tot pe segmente. Ultima oară băgam lemne pe la 8-9:00 seara , apa calda circula până pe la 3-4 dimineața și mai făceam focul a doua zi de dimineață ( la 10 că nu mă trezeam mai devreme ) sau mai încolo după prânz.

Aici am făcut focul dimineața la 8 și am plecat de acasă. Pe urmă după prânz a mai făcut tata o tură și a urcat așa până aproape de miezul nopții și apoi o ia așa la vale preț de aproape două grade în mai mult de 24 de ore, că am lucrat și nu am avut timp și poftă și timp să fac focul până pe la 16:00 ( deci 16 ore pe două grade coaie ) .

Sunt două elemente aici, care dau inerția termică a casei.

Un element este evident izolația, adică cât din căldura înmagazinată în materialul casei se reține ( iar asta include terenul de sub ) . Dacă ai izolație fantastică te ajută să încălzești casa cu puțină energie.

Totuși, daca casa ta are o structură subțire și ușoară , chit că e foarte bine izolată, cum sunt casele pe structură timber-frame , dacă ea înmagazinează puțină energie variațiile de temperatură sunt tot rapide ( schimbările de fază) și ai nevoie de o sursa de incalzirw care să meargă continuu, sau cvasicontinuu.

Al doilea element este energia înmagazinată de casă. Casa de la țară are și pereți relativ groși și fiind încălzirea prin pardoseala o dată ce terenul de sub casă se încălzește ( 2-3 zile ) energia stocată e destul de mare și schimbările de fază sunt lente și variația temperaturii e lentă.

Și casa din UK are inerție termică mare , au durat două zile să reîncălzesc casa de la 13 la 23 de grade; cu centrala la blană, că a dracu’ nu prea făcea față la încălziri rapide. Nu peste tot oricum.

De aici trag două concluzii.

1) Casă de vacanță – structură ușoară cu inerție termică mică să încălzești repede cu puțină energie ( dacă e bine izolată) .

2) Locuință permanentă structură grea ( masivă – că poate să fie lemn și gross ) că dacă e izolată bine rezistă la întreruperi de încălzire / alimentare cu energie , dacă e izolată bine.

Send to Kindle

18 Replies to “O demonstrație a utilității izolației casei”

  1. Nu cred ca zidurile groase tin de cald. La tata la curte, casa are zid de vreo 60-70 cm caramida cu exteriorul , plus izolatie de 10 si tot nu se incalzeste asa usor. Se incalzeste greu,tine peste noapte dar dimineata e iar frig. Am renovat asta vara o camera si un hol si am pus si tavan fals si parca rezista ceva mai mult caldura acum cu tavan fals, chit ca are doar 20cm cam asa. Am calorifere cu teava de cupru si cred ca se pierde o droaie si prin teava…..

    In schimb la bloc desi am zid subtire (bca ytong 10cm + izolatie 10 ), am 16 grade in casa fara sa dau drumul la centrala acum cand ninge afara. Aici am tavan fals in toate camerele. S-ar putea sa mai ajute si faptul ca peste izolatie pe alocuri mai am si un strat de tabla ca de acoperis (mansarda falsa) sau poate e doar estetic… nu stiu. Cand dau forja la centrala in 15 minute pot sta in chiloti la bloc pe cand la casa….ohooo… chit ca frig caloriferele de nu poti tine mana pe ele…dureaza cel putin 2 ore pana se dezmorteste. Si nici nu tine pana a doua zi dimineata daca nu bag peste noapte… trebuie mentinut contant la centrala, asa ca n-as prea zice ca structura grea pastreaza caldura. Cateva ore in plus fata de bca, dar nu deosebit.

  2. Nu cred ca zidurile groase tin de cald.

    Pai eu nu am zis asta nicaieri. Eu am zis ca structura masiva inmagazineaza energie mai multa si ajuta la schimbarile de faza. Asta nu e pe “cred” e pe calcule matematice.

    Tinutul de cald nu e treaba zidului gros sau subtire de si nu de unul singur.
    Conteaza conductivitatea termica a materialului din care facut zidul si izolarea fata de exterior. Daca ai structura care izoleaza in sine, o izolatie mai precara nu deranjeaza.

    Tu pui problema de “zidul de 60-70 cm nu tine de cald” . PAI NU TINE CA NU E IZOLAT CORECT si ca e din material conductiv, nu din ytong.

    Zidul se izoleaza SI fata de pamant, sau macar fata de pamantul din exteriorul casei. Daca nu il izolezi fata de pamant, cu cat e mai conductiv cu atat pierzi mai multa caldura in pamant. Un zid de lemn e izolat natural ca pierde caldura mai putin, la fel si unul de Ytong.
    Apoi imagineaza-ti suprafata de contact a unui zid de 70cm grosime si la conductivitate mare, din caramida, si suprafata de contact a unui zid de BCA ( ytong, sau de alt fel, conductie termica mica) si mai subtire.

    Fundatia trebuie izolata.

    Eu am izolat-o la mine, CAT DE CAT, pana la 20-30cm , macar pana la adancimea la care nu mai ai inghet. Dupa mintea mea e precar, dar fata de izolarea pana la nivelul solului, chit ca e cu polistiren de 10 sau 100, conteaza.

  3. Eu am izolat-o la mine, CAT DE CAT, pana la 20-30cm , macar pana la adancimea la care nu mai ai inghet. Dupa mintea mea e precar, dar fata de izolarea pana la nivelul solului, chit ca e cu polistiren de 10 sau 100, conteaza.

    De ce crezi ca acei 20-30 de cm de izolatie la fundatie conteaza mai mult decat izolarea pana la nivelul solului? Dupa cunostintele mele, mai mult pierzi prin placa de la parter care sta pe sol(sau strat de rupere al capilaritatii, daca exista) decat prin fundatia din pamant.

  4. Eu nu am spus că contează mai mult sau mai puțin. Pe acolo ai o pierdere de căldură calculabilă și nu e neglijabilă. Pierderea la contactul cu pamantul, dacă e umed, cum este iarna e mai mare decât pierderea la contactul cu aerul. Desigur, vântul și umiditatea variază coeficientul de pierdere la contactul cu aerul . Eu nu știu dacă e mai mult sau mai puțin, dar ideea e ca tu izolezi casa in ideea că îți rămâne căldura înăuntru, pe când ea se scurge prin fundație.
    Prin placa de parter cu siguranță pierzi mai mult decât prin fundație dacă nu e izolată in niciun fel de pământ. Cu toate că placa e totuși izolată de casa prin parchet. Dacă ai placă și gresie fără nicio izolație , ești mâncat.
    Dacă ai o casă din lemn, ytong, se rezolvă pierderile prin fundație din faptul că mai puțină căldură din casă se transmite către fundație.

  5. E cam dificil in momentul actual sa fac termoizolarea fundatiei… ca am pus si trotuar de vreo 1.5m de ju imprejurul casei, si gros de vreo 40cm :)) Nu mai sta nimeni sa strice acum…

    Dar pentru cine face casa noua e aici un utilitar de calcul pentru izolatie care am vazut ca e laudat pe net :
    https://www.ubakus.de/u-wert-rechner/

  6. Nu cred ca e ok sa comparam casa cu apartamentul. La bloc mai pornesc si vecinii centrala si nici nu ai 4+ pereti exteriori, pod sau fundatie.

    Ce device folosesti de iti da rapoartele alea?

  7. @0040 – faptul ca parinti tai au zidurile groase din caramida si termoizolatie ajuta si inseamna ca acolo ar trebui sa aveti inertie termica mare dar, daca placa de sub parter nu este termoizolata (eu pun sub placa minimum extrudat de 5cm) si daca ultimul nivel nu este termoizolat cum trebuie (eu am la casa in pod 30 cm de vata pe care vreau sa-i schimb anul asta) sau daca ai punti termice la imbinari, nu mai ajuta foarte mult doar faptul ca zidurile sunt groase, termoizolate si ca au inertie termica mare.
    Conteaza si ce suprafata are casa aia si nu poti sa o compari cu un apartament, pe simplu motiv ca pierzi caldura la casa pe toate laturile si in toate directiile (sus, jos, E,V,N,S ), in timp ce la apartament poti sa fii in situatia in care pierzi caldura pe o singura directie si sa primesti caldura din 5 directii de la vecini.

  8. Am avut o zi in care s-a oprit gazul 24 de ore, ceva avarie, cca -5 grade afara, prin 2015, am pierdut in 24 de ore 1 grad si ceva.

    Acum, de sarbatori am avut doi oaspeti care sufereau de caldura, am oprit centrala cand aveam 22,5 grade in casa si a doua zi aveam 21,5 grade.

    La farmacie au oprit fetele la plecare aparatele de aer la 23. C si la intoarcere, dupa patru zile, aveau 17,5 C.

    Ma gandesc cum naiba sa fac sa vad consumul pe aparate pentru ca in zona in care se vinde – oficina – si care ii cea mai mare incapere + se deschide si inchide usa des, am pus un Daikin care ar trebui sa aiba o eficienta energetica buna si toti il aplaudau ca focile pe interneti.

  9. Doar ca ceva atentie la prizele alea care masoara consumul, ca unele sunt limitate la putere maxima si risti sa faci prostii prin casa.

  10. Am pereti exteriori de 60 cm la bloc.Caramida arsa cap la cap si la mijloc 10 cm lânã de oaie.Nu stiam asta dar in 2008 mi-au spus cei care au montat termopanele.Umbla vorba in urbe ca sunt construite blocurile de rusi,prin 1958.Nu am peretii izolati deloc,nimeni din bloc nu are,20 apartamente.
    Datorita temperaturilor exterioare de acum,incalzesc casa sa stau in chiloti,cam o data la 3 zile.Habar nu am cate grade,nu am termometre.

  11. Caramida arsa cap la cap si la mijloc 10 cm lânã de oaie.

    Cel mai important la bloc e sa nu ai apartament pe colt :). Sau la parter, sau la ultimul etaj. Diferenta e fantastica. Si conteaza mai mult decat lana de oaie.
    Daca nu stai pe colt si ai izolatie din aia intre caramizi SI DACA sunt tratate bine puntile termice, ca exista niste legaturi intre straturile alea de caramida, nu pot fi puse asa independent, merge, e a-ntâia.

    Daca stai pe colt, apar probleme, ca presupun ca mai sunt niste stalpi de beton pe acolo si e un pic mai complicat de tratat puntea termica la colt cu izolatie pe dinauntrul caramizii. Probabil doar daca incluzi stalpii aia de rezistenta in interiorul zidului de caramida merge, habar n-am.

  12. La casa de vacanță depinde de cât vrei să stai acolo. La 2-3 zile poate îți convine să o încălzești repede, dar ce se încălzește repede se răcește repede – noaptea de exemplu – și se încălzește rău și vara, mai ales dacă nu ai umbră permanentă. Dar asta cu casele de vacanță e o discuție amplă, pentru că e greu să ai confort și eficiență la resurse (la toate) când o folosești puțin timp din an.

    Ceea ce percepe lumea ca masiv înseamnă beton sau zidărie, din lemn se fac cadre, noi nu prea avem cabane din bușteni ca în Alaska. Betonul e cel mai prost din punctul ăsta de vedere și asta se vede la blocuri, că de obicei casele nu se fac din beton. Dacă faci calculele matematice de care zici tu (termotehnică) ai să vezi că nu obții nu știu ce randament de la un beton placat cu ceva, ci trebuie gândit de la început pentru performanță energetică. La locuințe o mare problemă sunt suprafețele vitrate, o tâmplărie cu geam bun face multe, la case de exemplu sunt șanse mult mai mari să ai suprafețe vitrate semnificative.

    La un perete urmărești curba de creștere/scădere a temperaturii în secțiune, iar o curbă lină înseamnă chestia aia cu inerția termică – odată încălzit se răcește greu, iar vara se încălzește greu. Grosimea peretelui ajută mult, dar nu neapărat grosimea unui material, ci a lui în ansamblu, că poate avea multe straturi de izolație sau chiar goluri – asta cu golurile parcă se practica în Franța, unde izolația se realiza pe interior la o distanță față de perete.

  13. Toata povestea asta cu grosimi si curbe este destul de tehnica pentru cei care nu au cunostintele necesare. Sper ca urmatoarea comparatie o sa lamureasca cum sta treaba:
    Acest proces de incalzire-racire poate fi privit ca o cada plina cu apa cu dopul scos. Apa este caldura si se scurge in permanenta prin gaura din cada(piederile termice ale casei prin pereti/geamuri/fundatii/acoperisuri/usi deschise…). Ca sa mentii un nivel constant(si satisfactor) in cada, trebuie sa dai drumul la robinet(centrala), cu un debit(ala calculat in certificatul energetic) egal cu cat se scurge prin dop. Izolatiile, fac ca gaura de scurgere sa fie mai mica. Grosimea peretilor , materiale din care e construita dau cat de mare sau mica e casa(inertia termica). Este evident ca la aceasi gaura de scurgere, ca o cada mai mare(pereti grosi de caramida) o sa se goleasca(de caldura) mult mai greu comparativ cu o cada mica(cabana de lemn). Dar si reversul e adevarat: ca sa umplii cu apa(caldura) o casa mare, dureaza.

  14. Ceea ce percepe lumea ca masiv înseamnă beton sau zidărie, din lemn se fac cadre, noi nu prea avem cabane din bușteni ca în Alaska. Betonul e cel mai prost din punctul ăsta de vedere și asta se vede la blocuri, că de obicei casele nu se fac din beton.

    Problema cu lemnul masiv folosit in localitati aglomerate si pentru uz continuu ( nu cabane in Alaska ) este in mare una singura : ARDE.
    Altfel, am facut calculul si ar fi mai rapid si cu costuri similare sa construiesc o casa din lemn masiv, inclusiv busteni de fag, arin, salcam ( lemn “de foc”) sectionati la gater sa nu se sufoce, inclusiv construit cu lemn verde ( stiu ca nu e recomandat, stiu si de ce, dar locuiesc, in Romania, intr-o casa construita cu barne de lemn la cum arata, probabil a fost construita in verde, ca nu-i foarte dreapta, dar a rezistat 100+ ani. ). Treaba e ca in casa aia am renuntat la aproape toate sursele de foc deschis ( centrala pe lemne e intr-o incapere desemnata unde 3 pereti din 4 sunt din zidarie – si tot nu-s OK nici cu asta, dar asta e).
    Daca construiesc o alta casa din lemn va fi fara gaz, fara foc deschis de vreun fel in orice incapere care are vreun perete de lemn.

    Grosimea peretelui ajută mult, dar nu neapărat grosimea unui material, ci a lui în ansamblu

    Variatia temperaturii intr-un perete depinde de doi factori.
    Presupunand aria de contact cu exteriorul constanta/ independenta de material, e important coeficientul de transfer termic , ”U” ( w/ m2*K) , proportionala cu conductivitatea termica “λ” – calculata agregat, in toate straturile peretelui de la interior la exterior ( in practica e mai complex, dar pentru curba asta e suficient).

    Coeficientul ăsta este evident influențat de grosimea peretelui U = λ/d. Din relatiile (1) R = d / λ si (2) U = 1 / R.

    Dar, abstract asta e primul din cele doua aspecte care ne intereseaza, care e pierderea de caldura pe metrul patrat de suprafata de contact la diferenta de 1 grad K. Daca avem X m2 si Y grade diferenta, ecuatia se rezolva de aici.
    Daca ai un zid de lemn de 30cm , sau un zid de beton de 3 metri izolat cu 30cm de polistiren care ajunge la acelasi ”U” – cata vreme ajungem la acelasi ”U” grosimea zidului e neimportanta. De aia constructiile pe lemn au nevoie de izolatie redusa comparabil cu cele pe zidarie clasica, ca e lemnul deja izolator. La fel cu ytong, si alte betoane cu structura poroasa. Din perspectiva asta, am vrea d ( grosimea zidului cat mai mica, cat sa satisfacem normele de rezistenta, ca materialele costa).

    Pe de alta parte, al doilea parametru impotrant este DE CATA CALDURA DISPUI pentru a transfera. Pentru ca temperatura in casa ta e influentata de temperatura zidului, care scade in functie de o alta proprietate – CAPACITATEA CALORICA, cantitatea de caldura necesara unui sistem termodinamic pentru a-si scadea temperatura cu 1 grad K , iar proprietatea de material e ”caldura specifica” – care normeaza capacitatea calorica in J (sau Wh) / Kg * grad K.

    Adica, tu cand muti caldura din casa catre afara, si nu suplimentezi caldura aia, racesti interiorul. Racirea interiorului pleaca de la racirea peretelui, ca aerul e usor si capacitatea calorica a aerului din toata casa e mica relativ si la un perete.

    Prin urmare, chiar daca U-ul tau e relativ mic ( independent de grosime, ca eu am zis MASIV, grosimea deriva din proprietatile materialelor), daca peretele are o greutate redusa ( popular, riguros spus e vorba de masa, masurata in kg) atunci el se va raci foarte repede. Sigur, daca U-ul tau e mic, poti incalzi inapoi casa din nou foarte repede, cu mic consum de energie, dar cum opresti sursa de caldura, se si raceste.

    De exemplu. U caramida este 2,2 W/m²×K , la un zid de grosime obisnuita 25 cm.
    O casa de 50mp are circa 200mp de pereti exteriori. Pierderile pe acolo sunt la 440W/grad K diferenta. Adica, daca sunt -10 grade C afara si vrei 20 inauntru – in toata casa, ai 30K diferenta, ai disipatie de 12,540W – adica asta e puterea necesara de incalzire sa tii temperatura constanta. Sau 12.54Kwh pe fiecare ora.
    Belesti pula. Daca adaugi 5cm de polistiren zidului, ajungi la un U = 0,57 W/m²×K, adica 114W/ grad K, adica , in conditiile de mai sus o disipatie de 3,420W.
    CONSIDERAND CA NU SUNT PUNTI TERMICE ( dar mereu sunt, in practica).

    Daca ai un perete de lemn de 4 cm ( U = 1,30 W/m2* K), la care adaugi 10cm de izolatie din vata ( ca sa fie ignifuga) , ajungi la U = 0,32 W/m2 *K – mai bine decat la caramida + 5cm polistiren. Deci peretele de 14 cm din care doar 4 sunt structura e mai izolant decat un perete de 30cm . Disipatia in contextul asta e 1920 W( la o diferenta de 30 K)

    Acuma. Caramizile din zidul de mai sus cantaresc 70 de tone si au o caldura specifica de 0.24Wh/kg*K. Ceea ce inseamna ca pentru a raci acel zid ( ignoram polistirenul ca mi-e lene sa calculez si e mult mai usor) cu 10 grade K ( de la 20 in casa , la 10 – dupa ce ai oprit incalzirea), ai nevoie sa extragi din el 168,000Wh (168 kWh).
    Zidul de lemn cantareste circa 5 tone. Are o caldura specifica de 2.52Wh/kg*K. In total inmagazineaza circa 126kWh intr-o diferenta de 10 grade K.
    Hai sa punem si izolatia de 10cm , ca poate crezi ca conteaza, are o caldura specifica de 0.27Wh/kg*w si cantareste circa 800kg. Deci inmagazineaza circa 2.62kwh in 10 grade

    Pe o parte ai 168kwh si o disipatie de 3, 420 W – groso modo ( ca sunt niste curbe acolo, disipatia scade cand peretele se raceste si cand se raceste in casa),
    ai nevoie de 49 de ore sa racesti peretele ala cu 10 grade.

    La lemn ai 128kwh/ 1.92 -: circa 66 de ore.
    Mai bine, corect?
    Bun, dar daca mai pui un rand de caramida? inca 70 de tone, inca 25cm , U caramida 50cm = 1.1W/m2*K, iar a peretelui rezultat cu 5cm polistiren este U = 0.45W/m2 K, tot mai prost decat la lemn. In aceleasi conditii , disipatia este de 2.7 KW. Dar am adaugat o energie stocata de inca 168kwh.
    Timpul necesar sa racesti 10 grade in aceleasi conditii? 128 de ore, desi izolatia e in teorie mai proasta.
    Bine, in practica chiar e mai proasta pentru ca o sa ai punti termice dintre un conductor ( caramida si aer), daca casa nu e proiectata si construita atent. Ori la lemn, nu conteaza atat de mult.

    Ideea cea mai smechera e sa ai 25-30-40 cm de lemn evident -> adica masa rezultata de material. La asta nu prea mai rivalizeaza cam nicio zidarie.

    Cu placere.

  15. Eu sunt de acord cu ce spui tu, dar asta doar dacă vrei să-ți faci tu o cutie undeva unde nu știe nimeni, că în practică n-ai să întâlnești optimizările alea, în primul rând pentru că tu ignori structura de rezistență care se face în baza unor norme clare. Lemnul e un material fain din toate punctele de vedere dar e scump, pentru că vorbim de lemn pentru construcții, cu excepția cutiei ăleia de unde nu știe nimeni (asta pe lângă rezistența la foc).

    La blocuri e destul de clar pentru că poți elimina din start lemnul. Acolo vorbim de structuri din beton (prefabricate de obicei), beton + zidărie (cărămidă sau BCA) sau structură metalică. În cazul ăsta cel mai aproape de un optim e ăla cu zidărie, în timp ce energetic poate se pot face mai multe cu structura metalică (poți face pereții din materiale performante), doar că va fi mult mai scump.

    La case ai mai multe opțiuni pentru că structura de rezistență nu e așa importantă. Dar, cum ziceam, lemnul e scump, iar în funcție de regimul de înălțime s-ar putea să n-ai voie să pui oriunde – era vorba la un moment dat că nu mai poți face planșee din lemn – așa că în mod realist tot la ziărie ajungi. Așa a ajuns zidăria înrămată cel mai popular și rentabil sistem structural pentru case. De fapt construcțiile în general se aliniază la puterea economică a unei țări, chiar și normele tehnice se adaptează la ce se poate implementa mai ușor în țara respectivă. Inclusiv normele ce impun siguranța construcțiilor, nu poți avea cele mai sigure construcții în cea mai săracă țară.

    Din nou, de acord cu ce spui tu, dar dacă vrei acum să-ți cumperi sau să-ți faci o casă, legal, fără să investești o căruță de bani, ce spui tu rămâne la modul teoretic.

  16. Construcțiile din lemn sunt cât de legale se poate, cu tot cu planșee de lemn până la anumite înălțimi. P+1+M fără probleme.

    Structura e foarte importantă și la case , are doar cerințe de rezistență reduse, față de o clădire mai înaltă.

    Apoi legat de practică, eu am întâlnit deja locuințe cu optimizările ăstea, nu vorbesc din cărți. Case cu structură de beton și ziduri groase acolo unde vrei inerție termică mare și e mai important asta decât viteza de încălzire , bine izolate la exterior. Ziduri subțiri acolo unde vrei viteză de încălzire mare .

  17. @Alifie
    Sincer sa fiu nu stiu ce suprafata are casa. Cam 2-3 apartamente de 2 camere asa la ochi, probabil 150+ m. N-au facut ei casa de la 0, au luat-o si au renovat-o cat de cat, dar la fundatie era prea mare efortul si au zis sa acopere cu gresie… Hmm mai bine pun o imagine: https://imgur.com/a/G3Qs4sD Partea de jos acoperita cu gresie, pana la nivelul unde se termina gresia e numai beton peste tot si se continua in pamant cel putin 1m pe margine sub nivelul pamantului (stiu de cand am spart temelia sa bagam tevile de apa) , mai putin undeva pe la mijloc unde am o pivnita 3-4 m adancime si vreo 40mp, si aia tot cu caramaida peste tot si deasupra placa de beton. Podul e din lemn si tigla dupa cum se vede. Intre barnele de lemn din interior am pus bucati de scartaitoare pentru izolare prinse de lemn si pe podeaua podului (placa de beton) am intins niste suluri cu ceva vata nu stiu cum ii zice, ca o paturica argintie pe exterior si cu vata inauntru. In capatul casei de unde bate vantul mai rau am facut un garaj pe toata lungimea laterala (unde se vede usa alba) si mai tine si ala adapost la zid. Peste geamuri am pus si obloane d-alea metalice, dar mi se par mare prostie acum. Nu izoleaza cine stie ce mai mult… macar tin umbra vara :)) Oricum, bine ca nu e iarna lunga la campie… altfel, in afara de ce este deja nu stiu ce am mai putea face fara cheltuieli prea mari. Vara insa e super ok, n-am nevoie de aer conditionat nici la 45 grade afara. La bloc insa … :))))

    @sloimii
    in ce zona sunt blocurile alea? Ho Shi Minh cumva?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.