Ursul, vânătoarea și măsura prostiei

Din indignarea faptului ca un austriac ne-a vanat ursul focusul s-a mutat ca huoo, vanatorii ar trebui sa ceva ca nu se duc ei sa o dea parte in parte cu ursul . Ca asa vede lumea problema ca ce coaie , te dai mare ca ai pusca? Pune mana si bate-te cu ursul daca ai coaie. Ca asa functioneaza astea! Cand pescuiesti rechin, te duci si-l prinzi cu mana in ocean. Cand pui carnea de porc sau vita pe gratar l-ai prins singur in cotet si l-ai omorat cu mana ta. La fel si sarpele din pielea caruia iti e facuta cureaua.

N-am inteles de unde vine gandirea asta ca ”nu e domne, vanatorilor ar trebui sa li se ia pustine si sa vaneze parte in parte”. Ca adica de ce? Avem drepturi egale cu animalele si chiar si asa, americanii cand se bat cu gherilele prin Orientul Mijlociu, poate ar trebui sa lapede vestele de kevlar, armele sofisticate si sa lupte la nivelul gherilosilor de acolo, nu?

Problema e doar una de legitimitate, ca de ce i s-a permis sa omoare ursul , de ce ursul asta si daca a respectat ce scria pe permisul pe care l-a primit, daca l-a primit.

Aaa, si e misto căcastelul și-a primit stelele inapoi. Iar lumea și-a pierdut tracțiunea de a reevalua din nou negativ. Deci doar un fâs.

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments