La tratament

Înainte să mă răpuie nervii și munca am plecat la tratament . Cu două spitale, unul de nebuni și un azil, o fi loc și pentru mine la mine acasă să mă liniștesc .

E bine, dar cu ocazia asta mă gândesc din nou că probabil treaba asta nu o să se schimbe prea curând .

Întind un pic timpul , gândurile îmi intră înapoi în cap, mă vindec . Din prima noapte mă învelesc cu liniște.

Nu trecuse nici măcar o lună de când ajunsesem in Anglia și tot e mult. Nu îmi mai pare rău de situație, doar o iau la pilă ep unde pot.

O săptămână eu, o săptămână soția, așa e înțelegerea. Era bine să fim amândoi, dar ce să faci, copiii și ei sunt tot ai noștri.

Aveam un fost coleg român, pe ăla când îl înnebunea munca lăsa femeia și copiii acasă și pleca în India, la opiu, să se “purifice” și să “mediteze”. Mă rog, nu știu ce dracu’ făcea el acolo, că nu înțelegeam ideea. Acuma o înțeleg

E bine totuși că nu e musai să merg până acolo, că e avionul scump.

Poate îmi iau și niste zile de concediu , sau poate o să le iau banii și nu o să muncesc mai nimic. Să vedem .

Până una alta am început timid. Focul nu mă mistuite, mă relaxează.

Focul de grătar evident.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.