Nu recunoaște nimeni asta, toți vorbesc de avantaje de avanasare în carieră. Însă toată lumea recunoaște o problemă în a fi angajabili dupa 40 de ani.
V-ați întrebat vreodată DE CE?
Ce te face angajabil la tinerețe și ce te face perimat la bătrânețe?
Ce te face angajabil în primul rând?
Aș enumera următoarele:
- Cunoștințele și abilitățile UTILE ECONOMIC societății .
- Capacitatea de muncă
- Capacitatea de a învăța
- Capacitatea de a executa
- Competitivitatea – asta descrie capacitățile de mai sus în raport cu alții.
0. Încrederea pe care o are cineva în tine.
Punctele de la 1 la 5 le găsiți discutate peste tot in diferite articole și cărți și nu le dezvolt decât tangențial. Pe scurt când îmbătrânești competitivitatea cam scade din motive biologice, cunoștințe și skilluri încă deții dar e posibil să rămâi învechit. Asta e.
Asta e , dar nu-i la fel / identic pentru orice persoană. Dacă vă uitați atent, cei mai mulți oameni neangajabili după 40 de ani sunt cei care au lucrat la o singură companie și sunt mai multe motive pentru asta, cele care țin de punctul 0.
E mai ușor să fii angajabil când a mai auzit lumea de tine, decât când n-a auzit și tot ce ești sunt rânduri pe care le-ai scris tu singur într-un CV, doar vag verificabile la un interviu.
E mai ușor să fii angajabil când cunoști diferiți oameni cu orice capacitate de influență în organizații, care au nevoie de skillurile tale ( organizațiile ) și care pot sa te recomande ( oamenii), fie ca un favor prietenesc, fie că au nevoie.
E mai ușor să fii angajabil când ai un set de abilități și cunoștințe extins.
Când lucrezi în aceeași organizație, companie un timp îndelungat ți se creează o bulă de confort, toată lumea te cunoaște în organizația aia, poate te descurci suficient cât să aibă de tine organizația aia, sau să te tolereze însă nu-i musai că înveți abilități noi și că deprinzi cunoștințe noi. Sunt destule organizații care se perimează tocmai datorită învechirii stilului de lucru și cunoștințelor forței LOR de muncă.
Când ești tânar vii dintr-un sistem numit sistem de educație, sau de învățămând și ai o anumită obișnuință și antrenament în a învăța lucruri noi. Astea însă se pierd pe parcurs, dacă nu le cultivi și efortul de a învăța devine, sau poate deveni dificil de suportat și nemotivant.
Când lucrezi îndelungat într-o singură organizație, contactele tale tind să fie preponderent acolo, pierzi legătura cu cei care pleacă și îți canalizezi singur un bias relațional, pe lângă biasul cognitiv.
Acest lucru, de unde mă uit eu, e un handicap.
Oamenii își dau singuri cu tesla sub carici concentrându-se în anumite direcții și adoptând învoluntar ( prin adaptare la mediu) politici organizaționale care îi parazitează și îi alienează.
Excepția de la regulă o reprezintă oamenii care lucrează în companii de consultanță, deoarece intră în contact cu alte organizații și tehnologii noi destul de des, dar lucrul într-o companie de consultanță ( ca angajat) te parazitează pe alte părți și de arde ca pe rug, n-am să dezvolt nici asta acum.
Cu toate acestea nu cred că e imposibil să lucrezi pentru o singură companie un timp îndelungat și să îți menții statutul de angajabil dincolo de 40.
Atâta că rămâne în sarcina ta să te îngrijești de tine, să iei aminte la situațiile care te trag pe ”o linie moartă”, să forțezi beneficiile care se gargarisesc la interviuri, cu privire la dezvoltarea personală, dar care de regulă sunt înlocuite cu divertisment și pseudotraininguri care aduc doar șpăgi managerilor care semnează contractele și îți toacă inutil nervii și apetitul de a învăța, ăla care e. Cei mai mulți care caută pe bune descoperă cumva că viziunea companiei de dezvoltare personală și educație te duce într-o direcție din care ieși fix clownizat și împachetat ca o unealtă autonomă.
Te stiu cateva echipe, cativa colaboratori, cativa subcontractori, d-aia de-ai mai colaborat pe proiecte cu ei. Cate proiecte bagi si cat de diverse, aici cred ca depinde cate cunostinte iti faci. Cand la plantatie sunt cateva mii in Ro, si cateva zeci de mii global, esti ca firul de nisip pe plaja. Plus ca plantatia mama isi va favoriza la management mereu pe aia din tara de bastina a plantatiei. E din Germania, sefi de la nemti. E din Franta, sefi din Franta. E din pl cu satelitul… tot de acolo si sefii. Si cu o floare nu se face… Read more »
Care constituie un avantaj doar daca aia pleaca de la companie inainte sa pleci tu, sau sa fii dat afara si definit ca neangajabil. Daca aia sunt tot acolo, unde tu nu mai ai loc -> muie.
Irelevant.
Depinde de domeniu. Când am schimbat de drum și au văzut ăia unde si câți ani am stat nu doar că m-au sunat la 10 minute după ce am trimis cv-ul si scrisoarea de intenție dar au sărit si de interviul inițial iar celelalte au fost pe repede înainte când vedeau de inde vin.
La vărul meu a fost și mai fun că lucrează pe o nișă unde greu găsești așa oameni pe poziția lui și l-au sunat cei care faceau recrutarea înainte ca el să fi demisionat.
Chiar asta discutam cu sotia mea acum ceva vreme(acum vreo 2 ani). Nu sunt contractor, dar odata la 2-3 ani scimb jobul(acelasi domeniu pentru mine, tehnologii similare, dar specificul companiei diferit). Te imprietenesticat de cat cu colegii de echipa(networking la maxim ), iti extinzi experienta, si nu devii institutionalizat/fosilizat. Chestia asta ofera securitate destul de mare, in principiu pot obtine job nou in cateva saptamani, daca trebuie.
Prima parte e bullshit. Poti sa stai foarte bine intr-o companie 15 ani dupa care sa-ti gasesti de lucru foarte usor. Depinde foarte mult ce stii sa faci si cat e de cautat pe piata. Eu mi-am schimbat de doua ori semnificativ cariera pentru a castiga mai bine si a-mi gasi mai usor de lucru. Daca ramai fara job si ai nevoie de altul, poti sa mai lasi din pretentii. Cand ti-ai gasit continui sa cauti cu pretentiile initiale. Cat despre consultanta intr-o firma de consultanta, nu recomand la nimeni. Esti tranformat in orc prajit la protap. Muncesti de-ti sar… Read more »
Si a cata oara ai stat 15 ani intr-o companie? De la ce varsta la ce varsta?
Si a cata oara ai stat 15 ani intr-o companie? De la ce varsta la ce varsta? Boss, de felul meu am tot schimbat jobul. Traiesc din ce stiu sa fac. E ok, dar nu garantez ca asta e calea cea mai buna. Mai ales ca am in jurul meu example care imi arata fix contrariul – Cariera paralela cu a mea: de aprox. 17 ani in aceeasi companie si nu am tinut pasul la bani, chit ca eu am schimbat de fiecare data la cativa ani pe ceva mai bine, fie angajat fie consultatnt. Iar ce face e cautat,… Read more »
Discutam cu un prieten despre plase de siguranta in cazul in care se intampla ceva nasol ce nu tine de mine, iar tipul mi-a taiat-o scurt cu “n-ai idee cati prosti exista pe lumea asta. Orice s-ar intampla, plasa de siguranta e acolo.”.