Cu păduri și management forestier

Pădurile sunt mișto, că păstrează temperatura mai scăzută atunci când e caniculă, mai păstrează ceva umiditate in sol, ajută în anumite cazuri la formarea precipitațiilor, ne dau lemn să facem case in Minecraft, ce să mai,  e bine să avem păduri .

Până când iau foc și după aia ard cu tot cu campurile și satele și orașele înconjuratoare că pădurea reprezintă și un material foarte combustibil, cu atât mai mult cu cât cantitatea de apă din lemn și din solul din jur scade periculos.

Astfel că în perioadele caniculară și de secetă pădurile sunt un risc, nu trebuie să spun eu asta că vedeți la televizor.

Nu, nu pregătesc terenul pentru a spune că trebuie să tăiem pădurile că nu sunt plătit de austriecii ăia sau de partidul UDMR.

Ci că riscul are nevoie de management.  In România nu o să vedeți multe incendii de pădure, decât dacă ia foc de la faptul că dau țăranii foc la miriști și se întinde. Aia se poate întâmpla. Motivul e legat și de faptul că în România mai ușor cu pădurile, dar și că se face totuși curățarea de iarnă , un pic in exces , adică să nu cumva să rămână vreun pic de uscăciune pe picior, mai bine mai tăiem și vreo 2-3 copaci verzi de pe lângă, dar se face. Că România se încălzește cu lemne printre altele . Iar asta nu e musai așa de rău, stai să îți explic. Sigur, poluare și CO2, nu e OK să încălzești un oraș  mediu sau mare cu lemne, că te sufoci și te umpli de particule PM2.5 și PM1 , care dau boli de plămâni precum cancerul.  Dar localități mai mici da. Aș merge până la ideea de a susține că poți să ai într-un oraș un CET de cartier pe lemne. Ceva cu ardere eficientă și filtre.

Dincolo de asta, decât să îți ardă sute de mii de hectare de pădure ca in Franța sau Spania și vara, când nu ajută la nimic , mai bine te încălzești cu ele iarna .

Nu, nu așa în hal fără de hal cum arde acum . Însă vreau sa prezint niste aspecte.

In țările unde lumea nu se mai încălzește cu lemne iar lemnul de foc nu prea mai e o chestie ( mai ai de un grătar, de un șemineu, dar nimic notabil ) ai niste lemne in exces prin pădure.

De pildă astea de prin Reading.

Ăștia de pe aici nu fac două lucruri. 

1 – Nu am vazut să curețe pădurea de uscaturi, așteaptă să cadă arborii. Uneori cad de la furtuni, viituri.  Și mai dărâmă și alți arbori cu ei.

2 – Arborii căzuți, uneori îi mai taie, îi stivuiesc să nu încurce trecerilor, dar nu am văzut să îi ia din pădure. Am văzut arbori putreziți de 3 ani de când tot trec pe lângă ei.

Treaba asta are o logică, nu o fac musai de leneși sau de proști. Logica e una ce tine de biotop și ecosistem. Un arbore căzut reprezintă casă și sursa de hrană pentru diferite organisme care îngrașă solul și îmbogățesc lanțurile trofice. Nimic de condamnat, ba chiar de aplaudat.

Atâta că arborii căzuți și vegetația ierboasă uscată reprezintă un factor agravant de risc pentru incendii de vegetație în condiții de seceta prelungită și/sau caniculă.

Biodiversitatea este importantă, dar nu știu dacă e mai importantă decât 350,000 de hectare de pădure rase într-un an cu ecosistemele serios avariate , sau distruse, cu 14,000 de oameni strămutați, cu emisiile de carbon aferente – că sunt circa 300mc de lemn pe ha de pădure. Care cântăresc la 240 de tone. Care eliberează în atmosferă prin ardere de ordinul a 300 tone ( intră și oxigen in reacție – 1.65 la 1.85 kg CO2 /kg lemn la ardere completă ) de CO2. Pe hectar. Ca un factor comparativ, eu și familia mea, 5 persoane, folosind două mașini diesel ( una in România alta în UK ) descărcăm in atmosferă circa 11 tone de CO2 pe an. Știu că nu e regenerabil, asta până nu bag ulei de floarea soarelui in rezervor, dar alta e ideea. Înmulțiți 350k cu 300/11 și o să iasă la 9 milioane și ceva de familii care merg cu mașinile lor diesel circa 25,000 km de familie. Asta înseamnă o țară mai mare decât România .

Dacă amprenta de carbon e importantă cu adevărat cred că și măsurile pentru a 1) preveni incendiile masive de vegetație ar trebui să fie o prioritate 2) inclocuirea unor surse de combustibil cu combustibil lemnos care altfel e susceptibil să contribuie la incendii.

Una din măsuri e una sanitară, de igienizare a pădurilor .

Alta ar putea fi stabilirea unor rezervoare naturale de apă pe perimetrul pădurilor. Trebuie că în orice petic de pădure există un firicel de apă, un pârâiaș, chit că nepermanent.

In principiu există surse de apa care pot fi colectate în bazine pentru a putea fi folosite și eliberate la nevoie, ca bariere în calea focului sau folosite de pompieri la stins, că e mai ușor să intervii cu o motopompă de pe loc, decât sa alimentezi mașini de la distanță.

In UK, țară plină de râuri, pârâuri și ochiuri de apă incendiile de vegetație sunt încă timide . Au avut și ăștia azi , 19 iulie câteva subțirele. Majoritatea cauzate din prostie, destul de probabil, cam ca in România, decât o țigărică, un grătărel, chestii de caniculă.

Dar în contextul ăsta, mai devreme sau mai târziu, modul lor de a organiza pădurile o să le producă și lor probleme.

O chestie interesantă am observat-o in Suedia , care e împădurită in proporție de circa 2/3, însă folosește pădurile in scop industrial. Cultiva și recoltează . Ceea ce înseamănă că un număr mic de copaci putrezesc. Dacă mergi prin pădurile lor vezi asta. Pe de o parte au o problemă cu biodiversitatea, organizațiile lor verzi tot semnalizează asta și se lupta să scadă industria lemnului și să impună cultivarea de specii diverse de copaci, nu doar cele ce se maturizează repede – mesteacăn, pin.

Pe de altă parte, ei au anual incendii de pădure în suprafețe nu mai mari de 5000 de hectare. E drept că beneficiaza și de o climă mai bună decât Spania in sensul ăsta, dar oricum după anii 1970 au implementat strategii de limitare a incendiilor de pădure, împreună cu Norvegia și Finlanda și au redus mediile anuale de pădure arsă până la 0.004% din fondul forestier.

Măsurile luate au fost printre cele enunțate mai sus și construirea unei rețele dese de drumuri de control – focurile se extind mai greu și se poate interveni mai ușor la limitarea incendiului. Precum și exploatarea turbei din păduri ( pământ de flori, compost, turba – sună cunoscut? ). Incendiile se produc preponderent pe terenuri turboase , față de cele cu sol mineral. ( vezi studiul “Climate Change and Boreal forest fires in Fennoscandia and Canada” de R Suffling – 1992.).

2 Replies to “Cu păduri și management forestier”

  1. Wow, 9 milioane de familii. Nu ma asteptam sa polueze chiar asa mult.

    Pai intre incendiile astea, razboiul si exercitiile militare si calatoritul intens dupa pandemie, parca nu prea iti mai vine sa ecologic nimic. 🙁

  2. dap. In Gavle in padure era o zona lasata “haos”. In restu curat. Si drum mare in padure (pe care ma dadeam eu cu bicla) unde sa se poata interveni destul de repede.
    Aici in Stockholm la fel. Unde stateam inainte aveam 2 paduri. Destul de curate in interior.

    Si e o mare problema asta. “Eco” dar facut fara cap. Eco facut de dragu ecoului

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.