Hotelul. Neptune Mchangani Pwani
Hotelul e de cinci stele pe bune. Nu, nu e luxury and shiny, cum ai gasi prin europa la ceva Radisson Blue , Marriott, sau Hilton, dar e curat spatios cu servicii de calitate.
Daca incepi de la receptie , oamenii sunt amabili foc. La un moment dat erau deranjant de amabili. Gen , cum treci pe langa unu, cum “Jambo , everything ok ?”. Ah , si da, vorbesc engleza. Cam toti. Macar un pic acolo stie si ala care-ti face curat. Fiind venit cu TUI, erau multi nemti in hotel. Eh , aveau personal care vorbea si germana . Nu cred ca toti, dar erau ceva. Si italiana. Hotelul – “un lant” Kenyan , insa managementul de aici era indian . Prin urmare e lesne de inteles cum e cu servirea si spiritul serviabil . Si specificul aducea pe alocuri a indian. In fapt insula are influente Indiene si Arabesti (Oman) atat in arhitectura cat si in bucatarie. Pentru ca , istoric, intracolo se vindeau sclavii. Da , da , ce nu credeti ca si indienii aveau sclavi ?
Pe principiul fiecare negru cu negrul lui.
Continui. Cel mai impresionant lucru este poate gradina / curtea hotelului. Imensa si bine intretinuta. Bineinteles ca e cu vegetatie exotica, doar n-o sa fie lalele si zambile. Nu. Plante de aloe cat nevasta-mea de mari, Limba soacrei cat soacra de mare , palmieri de mai multe feluri , aproape de plaja – mangrove , niste pomi frumosi cu flori rosii , alti pomi frumosi cu flori albe , niste pomi cu fructe care nu stiam ce sunt, niste…
Legat de pomii cu flori albe si intretinerea lor. Apareau mereu cateva noi flori. Vedeam mereu ingrijitori care taiau florile “in exces” incat parea ca sunt mereu cam acelasi numar de flori si de doua ori am vazut pe cineva cum aranja pe jos florile taiate in jurul pomului sa para ca au picat ele asa…
Na, daca nici asta nu te face sa iti dai seama ce inseamna la astia munca si intretinere …
Pomii cresteau foarte repede si tundeau aia intruna-intruna. Era unul caruia atunci cand am ajuns la hotel ii ajungea coroana pana la marginea aleii , iar cand am plecat nu prea mai aveam loc sa trecem de el . Gen , am stat 7 nopti. Piscinele suficient de mari, apa curata.
Ca in poza , bauturile erau de calitate si foarte multe naturale. Da , aveau astia la ALL Inclusive inclusiv whisky Red Label, si Jack , si Chivas , al caror fan nu sunt. Dar ei aveau. Cola imbuteliat la sticla , nu chimicale cu apa la dozator TEC. Fireste ca astea-s chimicale oricum , dar impresia conteaza. Linkul nu e sa fac reclama , e periscul vostru daca cumparati asa ceva. E doar ca unii sunt prea tineri si n-au vazut n-au auzit.
Continuand , la astia sucul de mango era chiar de mango , de kiwi si de pepene ( rosu) la fel- din fructele cu pricina. Si atunci ce sa nu iti placa ?
Mai mult despre conceptul All Inclusive
Ati fost voi la turci , la bulgari , sau la greci si ati mancat si ati baut bine? V-ati intors cu 5 kile in plus si credeti ca a fost vacanta perfecta? Uitati de toate cacaturile astea. Eu m-am intors cu relativ aceeasi greutate , cred ca mai slab putin dar alta e ideea. Nu ati vazut asa ceva. Ma indoiesc ca ati vazut in tarile astea de mai sus un All inclusive fie el si ultra-hyper-mega, care sa aiba mai mult de 80 % mancare gatita , nu semipreparata. Adica sa nu fie baza facuta din mezeluri 2 -3 branze margarina si cartofi prajiti. La dracu’ nici nu imi amintesc sa fi vazut cartfi prajiti la astia . Nu ca as manca , dar ca idee.
Si bufet, ca bufet, dar imediat ce te asezai la masa , venea un chelner care te intreba ce vrei de baut. Da, da , cu maniere europene , cu asezat in partea dreapta , cu de toate . Se mai incurcau ei, dar e oarecum pardonabil , cand te gandesti ca esti in Tanzania .
La orice masa gaseai fructe si legume. Proaspete. Pe bune ca chestia asta imi lasa impresia ca aici trebuie sa ma mut . Si fructe de mare. Aici, s-au intamplat mai multe lucruri. Eu de fel sunt ca un evreu la faza asta , nu mananc fructe de mare de frica sa nu ma manance ele pe mine, dar am zis hai frate ca n-o fi foc. Si am facut oaresce combinatii de salata de fructe de mare cu sucuri naturale cu mancare indiana cu draci baltati ( nu cantitati mari , ci amestecate aiurea) incat am platit scump. Gen cu furazolidon si smecta. Si pentru icontinuam sa mananc doarte prost asociat si sa beau desi pe furazolidon scria clar sa nu, si pana la urma m-am oprit cand m-a rapus diareea. Bine , stomacul meu nu e de referinta. Mi se “rupe apa” din orice.
In camera. In general la hotelurile AI de la mare , nu-ti mai umplu aia si minibarul si nu cred ca e din lenea de a-l umple , cat din lenea de a face curat dupa tine daca bei / rontai in camera. Eh , astia nu sunt asa. De toate.
Hai si cu cateva poze cu mancare , gen , ca pe facebook. Sa vedeti marfa , nu de alta.
Camera
Mare , vreo 50 de metri patrati cu tot cu baie, care era si ea tot mare. Baia , avea un concept interesant . Era separata de camera cu doua usi glisante contruite din grilaje de lemn. Intimitate si nu prea :). Ehm , obiceiurile locului. Daar , avea doua chiuvete cu ditai spatiul de pus chestii. De bun gust.
Podeaua era acoperita cu ceva lut smaltuit si in general constructiile incercau sa conserve întrucâtva stilul local. De apreciat ,zic. Erau vile-vile , de cate sase camere in fiecare.
Aer conditional era functional si necesar. Nu atat pentru temperatura cat pentru umiditatea ridicata. Aveau seif si atunci cand nu uitam imi si puneam lucrurile acolo. Oamenii aia nu-ti lasau impresia ca ar fura ceva , dar , na… Europeni prudenti.
Patul , ca in poza , mare cu acoperis ( stiu e un baldachin ) si cu plasa de tantari. Apropo de tantari , veneau zilnic unii de dadeau cu ceva toxicoase de tantari. Dar nu mai toxicoase decat alea cu care dadea nevasta-mea de aproape ma rapuneau pe mine.
Restaurante
Au 3 restaurante a la carte . Unu’ indian , unu’ italian si unu’ nu stiu de care, ca daca m-am defectat la aparatul de rumegat n-am mai ajuns sa il testez si pe ala. Mancarea a fost buna la toate , dar, cum am zis , mancand numai dubiosenii , am cam suferit. Nevasta a parut multumita.
In plus fata de toate astea, oamenii aia sunt organizati. Foarte bine organizati. Si hotelul , si reprezentantii TUI si agentiile care ofera excursii. Foarte bine. Se suna intre ei , te asteapta , te proceseaza, te bibilesc, nu simti ca pierzi timpul aiurea asteptand decizii sau sincronizari.
Vizita in sat
La nici 500 de metri de resort e un satuc . Lumea din satul ala munceste care pe la hoteluri , care vanzatori de piei de closca la turisti , care ghizi, care pescari si crescatori de seaweed ( nu stiu cuvantul in romaneste si mi-e lene sa caut) . Dimineata , ii vezi pe toti care pe jos, care cu bicicletele cum se duc la treaba lor , pe plaja.
Am vorbit in avans cu o zi cu un localnic din satul cu pricina sa ne ghiduiasca prin satul lui pentru mirobolanta suma de 10 EUR. Vizita in sat , pe care o fac mai toti europenii e de fapt slum tourism
Pentru ca asta este si m-a indispus putin. Sa vezi la doi pasi de plaja, care e un fel de rai , satul alora care e nu ca iad, dar un fel de bojdeuci pentru servitorii din rai, e dezolant. Pentru ca , da, asta este adevarul, oamenii aia sunt servitori in tara lor . Traiesc in conditii mizere si sub umane ( in aceptiunea lumii europene din deceniul asta – cand zic lumii europene nu ma refer la rromania) la doi pasi de resorturi luxoase si se plimba cu burtile goale ( si pe interior si pe exterior ) , printre turisti care se rasfata si se infrupta din frumusetea si bogatia tarii lor. Si cu toate astea nu dau in cap. Eu unu…nu stiu , probabil ca as face si d-astea. Si nu spun asta din compasiune pentru oamenii aia , ca e mai greu cu sentimentele astea la mine. Remarc doar ce se intampla si vreau sa spun ca turistilor care merg acolo li se vinde imaginea feerica de Zanzibar , dupa care , odata ajunsi , li se vara pe sub nas saracia alora si li se sugereaza sa “support”. Si credeti-ma , sunt lucruri pe care nu vrei sa le vezi . Nu in vacanta. Sunt ok sa le vezi intr-un documentar , privind fals-empatic de la 10000 de km distanta , dar nu e ok sa dai ochi cu asta in timp ce incerci sa te relaxezi.
Baiatul asta , Ramadan, statea intr-o casa cu doua camarute . Am mai vazut asa case acum 25 de ani in Romania , in satul meu. Erau vreo 3-4 ale unor batrani singuratici. Foarte vechi. Eh , aci, traiau , nu mai retin cate persoane, dar parca era ma-sa , tac-so, un frate de-al lui cu copiii ( parca 3) , si inca nu mai stiu cine. Cand am ajuns acolo , o femeie dormea pe prispa din ciment. Afara, gen. Ploua pe ea, gen. Casele nu au curti gradini , etc. Nope . Sunt doar case pe drum. Bai parca nici acum 25 de ani nu era asa in Romania.
N-a stiut sa spuna cati sunt in sat. Nici macar cam cati copii. Cea mai sigura metoda sa numeri copiii e sa cumperi niste pungi de bomboane si sa le imparti. Vin toti buluc. Pungile le-am cumparat de la un batran al satului. Un fel de dealer local de bomboane :). 10 dolari , patru pungi. Doua mari si doua mici :).
La modul cel mai sincer , nu sunt belgian , dar daca as fi, poti sa ii si futi pe aia pentru bomboane. Lasand gluma la o parte sunt cam saraci si cam ne-educati.
Vedei voi , la aia e capitalism d-ala extrem . Statul nu prea sprijina nimic. D-abia acum ce se reintroduce invatamantul gratuit. Au fost comunisti , au inlaturat dictatorul , au apucat-o pe calea capitalismului , dar nah , mai fara capital asa, si-au realizat ca si-o fura si ca-i cam inrobesc altii , iar acum incearca sa o dreaga. Cumva.
Spuneam in alt articol ca poti cumpara pamant la liber acolo , indiferent ce natie esti si poti sa iti faci casa, hotel , ce vrei. Banuiesc ca e ceva spaga de dat la autoritati dar , ma rog , n-ar trebui sa fie asta o problema. Astfel ca imediat langa sat vezi o viloaca ditai, care-i a unei familii de indieni , iar apoi un mini resort al unor italieni. Ca, de ce nu.
In schimb casele bastinasilor nu au geamuri , nici tencuiala. S-au mai “modernizat” si ei , nu mai respecta traditia de case din chirpici cu acoperis de frunze de palmier, ci le fac din boltzari , acoperite cu tabla ondulata , care pare sa fie un pic galvanizata.
Materialele sunt scumpe , ca nah , o insula in Africa- n-am auzit sa existe LaFarge sau Holcim Zanzibar. Munca in schimb , ieftina… si cam manuala.
Vizita in Zanzibar City
Am luat o excursie de o zi , cu ghid personal. Na, nu personal ca eram doi. Hai sa zicem ghid de cuplu. 200 de parai sa ne ia cineva de la hotel cu masina si sa ne duca 36 km pana in oras , sa vedem Stone Town si pe drcu ghem , apoi cu barca pana in Prison Island, sa vedem țestoasele si sa facem snorkeling , apoi inapoi acasa. Chestie de vreo 7-8 ore asa. Dupa mintea mea, cam mult, cam europene preturile , dar asta e. Nu mi-a parut rau de bani.
Ne-a luat un nene cu un minibus , care avea A/C si ne-a dus in Stone Town. Pe drum am vazut iar saracie la pachet.
Orasul? Mhh , e partial mancat de mucegai , de zici ca jumatate din apartamente sunt arse. Aia e , la astia ploua mult. Au auzit si ei de vopsea antimucegai. Bani nu prea au s-o cumpere. Strazile sunt mici , ghebojite , pline de biciclisti si scuteristi, ca nu prea ai cu ce altceva sa treci . Din cand in cand mai vine cate o aluviune si le spala. Le spala si locuitorilor prin casa , gen. Nici in photoshop nu pot sa fac cartierele alora sa arate atractiv.
Au si ei cateva chestii misto:
Una ar fi biserica crestina ( intr-o tara de 90% musulmani) , ridicata in cinstea unui academician englez care a reusit sa aboleasca recoltarea de sclavi din tara lor. Ba, astia au fost sclavi de cand a venit primu’ om de alta culoare la ei in tara. Si portughezii ( care vorba aia , tot tigani sunt si ei) i-au luat de sclavi, si negrii de nisip din Oman si indienii. Au trebuit sa vina englezii sa aduca un pic de civilizatie si drepturile omului in zona.
Si da , pentru asta merita sa faci turul Stone Town. Sa vina un nene negru ( ghid) sa iti explice cum erau tratati sclavii , cum nu vanzatorii din Oman alergau dupa ei in Tanzania sa-i prinda , nici indienii , ci ii vindeau sefii lor de triburi massai. Gen , ii duceau pe toti intr-un loc si le spuneau alora sa-i inhate. Tipic pentru umanitate. Si dupa ce vezi unde ii tineau si auzi cum erau tinuti 2 saptamani fara apa si mancare , iar care mureau -aia e, iar apoi doar aia care nu tipau cand erau biciuiti erau considerati “vrednici” sa fie sclavi , restul urmand sa fie inchisi inapoi in beci pentru doua saptamani, beciurile fiind niste chestii care aveau niste guri de aerisire prin care intra si apa marii la flux – iti dai seama de ce sclavia e o chestie vicioasa si ca e ceva stricat in genomul uman atunci cand ajungi sa ii tratezi pe oameni mai prost decat animalele. Sigur, unii merita , dar e vorba depre altceva.
Au si ei 2-3 chestiute in orasul ala pe care merita sa le vezi. Ma rog, nu ca merita sa mergi din Romania pana acolo sa le vezi , dar daca tot ai ajuns in Zanzibar pentru plaja si apa calda, merge sa dai o tura sa vezi si alea.
Ar fi asa:
Un fort in paragina, turnuletul alb albastrui, promenada din fata primariei, si casa lu’ Freddie Mercuristu’ . Sigur ca poti , foarte bine ,sa traiesti fara sa le vezi pe oricare din astea. Natura e mai frumoasa cu mult decat orice au construit ei acolo.
Aaa, pe langa mizeria din oras , mai e jegul si imputiciunea din piata . Mda , uitasem. Iti versi matele si alta nu. Astia nu au frigidere . Dar carne vand. De cam toate felurile . Aveam niste poze cu jegul ordinar de acolo si o filmare , dar nu stiu unde le-am pus. Oricum , degeba , ca mirosul e cel care conteaza. Nu am inteles de ce ghidul a considerat ca piata aia e punct de atractie. Nu inteleg exact ce ar fi trebuit sa imi placa. Ma intreba daca nu vreau sa cumpar niste condimente. Gen, sa moara ma-ta , eu am stomacu’ la gura si tu ma intrebi daca am nevoie de orice altceva in afara de pastile antivomitive ?
De indata ce pleci din zona locuita , totul devine mai interesant. Adica pe mare cu barca. Cu “gladiatorul” , gen , vedeti poza de mai jos :).
Catre
Prison Island
Cica insula inchisorii , dar n-a fost niciodata inchisoare si mai degraba sanatoriu si tabara de carantina pentru bolnavii de holera. Dar sigur ca sa-i spui Quarantine Island e mai putin atractiv. Oricum, drumul cu barca cu motor pana acolo e dragutel. Peisajul de pe insula e absolut fenomenal. E si un hotel acolo , dracu stie cat costa , dar era cam pustiu. Au si o tabara de testoase gigant , de peste 150 de ani . Unele . Ca altele sunt d-abia iesite din oua. Pute ca la porci acolo, dar e interesant de vazut. Totusi cum am spus. Natura e baza. Sigur , ghidul ava o poveste mai lunga , de juma’ de ora, dar ce-am spus eu e baza. Cam astea-s pozele. Celelalte sunt cu mine asa ca , nah. Asta e tot ce vedeti. Am fost la snorkeling , dar despre ast am zis
Mai mult, ce sa va spun? pozele vorbeste.
