Părinți #22

E bine acasă , să fiu iar copil la părinți.

Mă trezii la 10 că eram leșinat după drumul din vacanță și o zi de muncă și ne așteptau părinții mei cu mâncarea făcută.

Partea mișto e că doar micii, brânza și mustarul sunt cumpărate. Și untura in care sunt prăjiți cartofii e de acasă. Iar brânza e cumpărată de la o fermă din satul vecin. 

E mișto să ai părinți care au grijă de tine și la doar aproape 40 de ani.

Eu, na, om însurat, am încetat de mult să expun public păreri despre cum gătește mama, că nu se face, dar mai zic copiii că cel mai bine gătește…

Nu contează, contează că e mișto să ai părinți care se bucură că au copii. Aia e tot.

Și nicio masă de restaurant nu e ca aia de acasă.

13 Replies to “Părinți #22”

  1. brînza aia e făcută în condiții precare de igienă, din lapte nepasteurizat; eu nu aș cumpăra.

  2. Pai din lapte nepasteurizat e făcut și e foarte bună, spre deosebire de aia din lapte nepasteurizat, eu eram curios de unde știi că e e făcută în condiții precare de igienă.
    In ceea ce mă privește , brânză din lapte pasteurizat puteți să mâncați tu și cu fanii laptelui pasteurizat. Părinții și bunicii mei au crescut vaci iar brânza pe care am mâncat-o eu de la vacile noastre a fost mereu mai bună decât orice brânză cumpărată, din lapte pasteurizat,lol.

    La fel și laptele. Lol.

  3. Relax, e un antivaxer/troll 🙂
    Nimic nu se compara cu ceva din care faci/ai deja anticorpi.
    Mai ales natural 100%

  4. Aia de fac parmezan sau roquefort sa se spanzure, ca na, musai trebuie laptele pasteurizat mereu. :)) Altfel e igiena precara.

  5. Branza din aia cu gauri se face si prin Muntenia, bunica-mea de-acolo si cu o matusa faceau si iesea asa. Nu e cazul de lipsa de igiena.

    Bunica din Bucovina o facea tot din lapte nepasteurizat, dar avea ceva diferente de proces tehnologic (folosea cheag de la fabrica) si iesea fara gauri. Eu personal nu ma pricep, nu am facut decat unt, dar 2 frati de-ai bunicului au fost directori de fabrici de branzeturi si cascaval prin zona, una din fabrici producea doar pentru export (anii 70-80) si calitatea nu a fost vreodata pusa la indoiala.

    @Catalin, cartofii sunt cam uscati, altfel ziceam ca e facuta poza la bunica-mea prin anii 80.

  6. Troll sau nu, ce spune el nu e de fapt o părere chiar exotică . Nu sunt de acord cu ea dar întâlnesc destul de des oameni care preferă mâncarea cât mai procesată – aka de fabrică.

    Dacă voi trăiați așa prin anii ’80 , mișto. Eu am amintiri mult mai gri, chit că eram copil, iar asta nu din cauză că nu se găseau filme color pentru aparatul foto.
    L-aș fi jelit și acuma pe Ceaușescu să fi trăit în anii ’80 așa.
    Iar ai mei nu trăiau chiar cel mai rău nici atunci.

  7. In afara de mici, care nu se gaseau pe vremea aia, restul sunt chestii din curte, nu imi dau seama ce e considerat asa de bine pentru anii 80. Musamaua de pe masa arata fix ca pe vremea aia si se gasea pe toate drumurile, toata lumea crestea macar o vaca (sau 10, in Bucovina) si avea branza, gaini si rate aveam cate ne puteam tine dupa ele (ratele plecau singure la rau dimineata si veneau aproape singure seara), un porc sau doi, cartofi, rosii, ceapa si altele puneam in gradina iar farfuriile desperecheate erau omniprezente in orice casa.

    In orase era mai complicat, aduceam toamna de la tara ceteva sute de kg de cartofi, branza tinuta la saramura, ceapa, fasole, ce se gasea nelimitat de cumparat era mazarea la borcan de 800g si painea (in Bucuresti). Din cand in cand mai aduceam cate 2 gaini de la tara, tinea cate o saptamana una, stiu ca mancam mult mai putina carne decat in zilele noastre, dar se gasea daca iti cresteai pasari si porc.

    De retinut ca era in zone de deal, necolectivizate. In Muntenia e pe langa Breaza, dar mai sus pe dealuri, unde nu ai ce colectiviza ca nu poti sa bagi un tractor sa are pantele alea, pline de alunecari de teren, in Bucovina e in zona in care din septembrie si pana in mai sunt temperaturi negative noaptea si casele erau la o jumatate de kilometru una de alta, fructele nu se coc niciodata in pomi, iar nu aveai ce colectiviza. Stiu ca nu puteai sa tai o vaca, dar porci, capre si oi puteai creste daca aveai ce le da de mancare si in general aveam, iar la pasari de curte nu era nici o limita. Aveam de munca cu toate astea de hranit si tinut curat, mai ales in Bucovina unde pasarile locuiau in grajd ca sa le tina de cald vacile, dar nu era rau. Da, se putea si mai bine, dar in zilele noastre – din alte motive, nu lipsa lui Ceausescu – e mai rau decat atunci: comuna din sud e grav depopulata, or mai fi un sfert din locuitori ca numar, in nord mai sunt in numar similar, dar nu mai sunt fabricile de lactate si nu mai cresc oamenii atatea vaci pentru ca nu au ce face cu laptele. Intrucat lapte si cartofi e tot ce poti sa produci acolo, veniturile sunt puternic erodate din cauza asta. Da, au masini si internet, dar nu mai au lemn (nici pentru uz propriu din padurea proprie, legislatie exagerata care ii afecteaza pe localnici mai mult decat pe hotii de lemne), nu mai vand lapte la fabrici si copiii le pleaca prin alte tari din cauza asta.

  8. șefu, dacă o să fii atent o să vezi că la iarnă brînza va avea găuri mult mai puține sau deloc, din cauza temperaturii scăzute nu se mai înmulțesc bacteriile ca vara.
    eu am presupus că e foarte posibil ca persoana care face brînza să nu opărescă pînza și ustensilele după fiecare șarjă.
    ăsta e un motiv pentru densitatea aia de găuri.
    (nu s troll, nu am nervi)

  9. De retinut ca era in zone de deal, necolectivizate.

    Păi da, cred că aici e cheia. Că altfel, la mine nu avea toată lumea vacă, ai mei aveau, dădeau lapte la toată familia, dar chiar și așa nu aveam mereu brânză, nici carne de pui așa de făcut grătare. De fapt nu cred că l-am văzut pe tata să facă măcar o dată grătar pe vremea aia . Deși mici se găseau, dar erau absolut jegoși.

    Dar da, mușamaua e model de anii ’80, dacă ar fi fost și restul chestiilor de pe ea la o masă normală de anii ’80, cred că era lux.

    din cauza temperaturii scăzute nu se mai înmulțesc bacteriile ca vara.

    Da, știu, e normal. Fix așa ieșea când făcea și mama de la vaca noastră.

    eu am presupus

    Aha. Bravo. Ai presupus asta după care ai enunțat/ denunțat motivul aerării pe bază de temperatură.
    Găurile din brânză sunt de regulă CO2 care provine de la bacterii. Fie bacteriile de cultură din cheag, cel mai probabil, la patternul găurilor ăstora – și apar chiar și după pasteurizare, diferența e temperatura la care se încheagă brânza care la fermă nu e la fel de controlată ca la fabrică, precum și consistența laptelui ne mixat, care vara, la vaci crescute pe camp e alta decât iarna , sau la vaci crescute in grajd pe furajare exclusiv cu cereale + în unele cazuri, pot fi bacterii din fan și ierburi ( Props ) care pot ajunge in laptele nepasteurizat și creează ochii. Deși simpla sterilizare prin ridicare a temperaturii probabil că se face , că aia o făcea și mama acasă, opărirea branzei e parte din procesul producerii de telemea. Partea de șoc termic prin răcire bruscă ce tine de pasteurizare, nu.
    Treaba e că pasteurizarea de doar un tratament termic in plus și nu îți garantează necontaminarea de după, ci doar distrugerea in plus a unor proteine și niște schimbări de gust.

  10. Zau? Ia google.

    Se fac si variante cu lapte pasteurizat, dar parmigiano reggiano e mereu cu lapte nepasteurizat.

    Si multe branzeturi sunt asa.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.