Că e comedie , că e cu Brad Pitt si cu … haida.
Se bat ăia în scheme din măini și din gură de fac implozie de la densitatea de scandal pe milimetru cub de spațiu.
De comic e comic, am râs tare de câteva ori. De lipsit de realism e cam cum îmi place mie, de fapt e un pic suprarealist așa, i-aș fi spus noir, dar e un noir color din multe puncte de vedere. E o combinație de Tarantino pe steroizi + Guy Ritchie. Filmul e făcut de David Leitch, ăla cu Fast & Furious și John Wick, dar ălea-s filme mai realiste așa, ăsta e un anime cu actori vii, nu desenați, dar joacă de zici că-s desenați.
Pe final apare Sandra Bollocks, că până atunci era doar voce. Mai bine o lăsau așa pe radio.
Mi s-a părut că are fața nu știu cum de la ceva efecte CGI neînțelese de mine. Parcă în Lost City arăta mai umană, tot trasă la bisturiu, dar umană. Nu-mi dau seama ce și cum , dar adaugă la ciudățenia filmului.
Merită banii de cinema, de unde mă uit eu. Imaginea și efectele sunt spectacol, nu pot avea așa ceva acasă din motive de space–time is money.
N-am ras nici macar odata. Mie mi se pare ceva imbarligatura intre Kill Bill (storyline, nunta lu’ ala, japonezii si sabiile) si Dredd (sange peste tot).
Nu exceleaza nici la sabii, nici la sange si nici la poveste.
Cashcow cu CGI modern si cam atat. Peste o luna nu isi mai aminteste nimeni de el.
Ești prea serios. Cu siguranță îmi amintesc eu. E cel mai bun film pe care l-am văzut anul ăsta.