Mă uitam la câteva clipuri cu dezastrul din Turcia. Blocuri pe cadre de beton care se prăbușesc în secunde.
Sigur, energia disipată de un cutremur de 7.8 – 7.9 e enormă. Există discuția cum “coaie, tu nu înțelegi scala logaritmică și cum un cutremur de 7 grade Richter e de 10 ori mai puternic decât unul decat unul de 6”. O inteleg și nu e, sau nu neapărat. Ca magnitudine, da. Ca energie disipată, da. Efectele nu sunt proporționale cu energia eliberată ci cu amplitudinea, frecvența și durata de manifestare , e treabă de relație dintre amplitudinea și frecvența undelor și energia la care se produc.
In fine, ce vreau să zic e că majoritatea construcțiilor din majoritatea țărilor nu sunt proiectate să reziste la un cutremur catastrofal, că de aia ii spune catastrofal. Nu numai că nu sunt proiectate să reziste , dar nu sunt proiectate nici măcar să protejeze viața oamenilor dinăuntru in caz că se dărâmă.
Văd asta ca pe o problemă. Construcția ia în calcul probabilități. Dacă viața planificată construcției este de 50 de ani și în 50 de ani și un risc de 10% de apărea un eveniment care să o dărâme, pare acceptabil . Anual, riscul este de 0.2% Pentru atâta lucru faci și tu o asigurare. Există asigurări și de viață. Ce pula noastră.
Nu e ca și cum nu putem construi astfel încât să nu se dărâme și punct. Putem , dar este definit ca ne-economic.
Argumentația este că oricum , întotdeauna poate să fie un cataclism mai mare, nu poți construi pentru riscuri infinite, că nu e rezonabil. E rezonabil să mai și mori.
Chiar este. Mă uit la casele din UK. Dacă mâine o să fie un cutremur de 7 grade aici o să îmi pice cărămizile in cap, cred. Pe de altă parte aici nu au fost seisme de 7 grade de dracu știe când. Nu-i bai, că și dacă o să fie unul de 6 o să moară oameni. S-a mai întâmplat și la magnitudini mai mici.
Astora le pica ferestrele la 4.5 și sar pe geam, iar la peste 5 zboară tencuiala și bucăți de ziduri.
În proiectarea construcțiilor se folosesc spectre de accelerații, care se obțin din prelucrarea accelerogramelor – asta în principal, că mai sunt și alți parametri care țin de structura geologică și de felul cutremurelor. Dacă n-ai avut și înregistrat date despre cutremure nu prea ai cum să știi la ce să proiectezi. Nu poți lua datele de pe alt continent, că acolo seismele pot fi complet altceva. De asta până o țară nu o pățește, nu prea are inginerie seismică. În România cutremurul de calcul e calculat cu probabilitatea de 2% în 50 de ani, adică 1% în 100. Noi avem… Read more »
Degeaba are cadre de beton daca nu sunt proportionate la loadul aferent sau betonul e de kkt, ca sunt vreo 14 clase de beton, cu preturi aferente. Dar la ce betoane se fac acum… imi zicea cineva care a dat 80k pe ceva acum vreo 5 ani, bloc nou, a dat gaura pt suport tv in zid si “curgea” betonul ca nisipul. E clar ca dezvolatorii baga ieftinitura la greu. Eventual si niste sticle goale sau cutii de masline cum avea blocul ala din Florida de s-a prabusit acum ceva ani :))) Si nu cred in prostii d-alea de domle… Read more »
@0040: nu știu dacă are rost dar hai… poate poate se prinde ceva. La genul ăsta de construcții (locuințe, case, blocuri) nu se folosesc clase superioare de beton, mai ales pentru că rezistența mecanică e dată de armătură. Rezistența mecanică a betonului (superior) nu aduce mult în plus, iar clasele superioare se folosesc acolo unde e nevoie de durabilitate – la mare, de exemplu, unde coroziunea e mult mai mare. Așa că întreaga structură se dimensionează la o anumită clasă de beton, nu te ajută dacă te hotărăști să pui 2 clase peste. Betonul se prepară automatizat în stații, după… Read more »
“Chestia e că eu nu înțeleg cum ajută atitudinea asta de „de fapt știu eu că totul e prost și e pă șpagă” pe cineva.” – da, ai dreptate, in mod cert pe aia 45k and counting nu prea ii mai ajuta la nimica.
tu ce esti, diriginte de santier, sau structurist?
“Putem , dar este definit ca ne-economic.” – asta. Sa vedem cat de economica va fi dispersia unei mari parti din populatia ce a mai ramas vie in zona aia catre zone din Turcia in care teoretic nu exista un risc seismic atat de mare. Sau mai departe in Europa ..de ce nu? Economic pentru zonele astea fierbinti e sa ai o populatie redusa ..cat mai redusa si care sa locuiasca in case foarte bine construite eventual cu regim de inaltime mic . Sa vedem ce va alege populatia – ramane in continuare acolo si reconstruieste “bine” – greu de… Read more »
Dece 50de ani? Inainte de 90 , cladirile se amortizau in 70 de ani( contabil) Amortizarea asta se facea pe baza unor normative tehnice . Astea garantau ca nu se va schimba starea cladirii atatia ani(minim)