Filme: Ramon

Am zis mai ieri, mă țin de cuvânt.

Am fost să îl văd pe ăsta, că n-am ajuns la “Taximetristii” . De la mine la țară până la cinematograf sunt aproape 40 de kilometri. Nu e bai, fac tot cât făceam din Titan la AFI , când locuiam în București.

Bă, iar ajung la Vâlcea la film, iar era sala plină. Nu am făcut rezervări, normal, că sunt român și merg pe planing Românesc , merg acolo și mă așez la coadă, dacă mai sunt locuri , bine, dacă nu , plm, văd eu ce fac. Mai erau. Doar pe rândurile 1, 2, 3. Am luat pe rândul 3 , s-au umplut și ăla ai un pic de 2. In rest, ochi.

Așa, filmul.

O să zic nasoalele ca să termin cu ele:

1) Începe prost și fals și tras de păr de îți vine să te ridici și să pleci din sală. Nu e cazul, se drege relativ repede.

2) E pe model “Dumb and dumber” , carevasăzică o să fie și destul umor cam cringe așa . Dar dacă vă uitați la filme românești sunteți obișnuiți și cu asta.

3) Am înțeles că scenariul e după o idee de Pavel Bartoș, actorul principal, nu e rău. Nici nenea ăsta nu e actor rău, dar pare actor de scenă mai mult decât de film și se cam vede. Sau mă rog, eu asta citesc. In fine, in filmele românești vezi cam mult dramatism, in sensul că se exagerează, dar în cazul ăsta nu e chiar deranjant fiind genul ăsta de comedie.

4) Filmul e sponsorizat de nea’ Valvis ( Podgoriile Sâmburești). Asta nu e neapărat de rău ( revin ), dar vezi in film mult plasament de produse, vin, Aqua Carpatica, de fapt filmul e înfășurat un pic in jurul vinului și e posibil să devină deranjant.

5) Are unele elemente trase de par,idealizări care sar în ochi, nu vreau să zic ce ca să nu dau spoilere, însă o să le vedeți.

Trecând peste aspectele astea , am ras la unele scene cu lacrimi, la altele mi se inmoaie inima mea neagră, bă. Nu la alea cu romantism , chit că era 14 Februarie, la unele care evidențiază caracterul uman, caracterul românului , valori tradiționale și defecte neaoșe. Jesus del Cerro știe să surprindă bine astea. Și la cadrele cu apusul peste viile de la Sâmburești in care se vede Oltul. Amuzant că soția s-a prins prima că e podgoria aia , eu vedeam Oltul dar nu știam să spun sigur dacă e aia sau mai lângă Drăgășani.

Sunt un om sensibil, văd Oltul la televizor , mă ia cu tremurat.

Lăsând asta la o parte , filmul nu e rău deloc, merită un ochi, și am zis că e făcut în jurul vinului. Mare lucru.

Am mai zis și o să repet până mi se ia: românii știu să facă vin și e bine să aflăm noi, măcar dacă nu află alții.

Și mă întreb și eu încă una: bă , care e treaba, s-a spart conducta cu filme de comedie românești? Că mai apare unul prin martie , făcut de BRomania și pare și ăla interesant.

De final, filmul în sine poate nu ar fi cine-stie ce, dar comparând cu Netflix și cu ce am mai prins pe la cinema prin UK e aur. Bucurați-vă de astea, că în contextul ăsta delăsător al Hollywoodului, cinematografia românească are o revenire mișto!

Sunt plăcut surprins .

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments