E ceva de învățat din tura asta de inundații din Europa de Sud-Est?

Pentru mine, septembrie e cea mai buna lună de mers într-o vacanță în Grecia , Turcia, Cipru, astea.

Mai puțin anul ăsta.

După incendiile de pădure a venit și apa, să le stingă , cam târziu dar a venit măcar toată o dată.

Mă uitam la știrile cu inundații și mă gândeam , băi, chiar a plouat atât de mult, sau nu-s ăștia bine pregătiți că la ei mai și plouă?

În Atena, de exemplu, nu a plouat cine știe ce, deși sunt poze cu inundații și acolo. Au avut un episod de ploaie mai tare, in dimineata zilei de 6 septembrie, dar nu cine-stie-ce.

Dar asa e in orase aglomerate, canalizarile sug, orice ploicica mai acătării se revarsă pe străzi.

Dar Volos e mai interesant. Am furat clipul ăsta de pe twitter.

Și m-am uitat la ăia în Volos care au fost afectați cel mai tare , pe niște stații meteo.

Cam așa arată ziua de 5 septembrie , în termeni de vreme.

Pe graficul precipitatiilor, cu verde se vede că a plouat în debite de 10-100l/m2 pe ora, oarecum continuu, o perioadă de 14 ore.

Ca idee, ce trece de 50l/m2/ora intra la ploaie torentială. Problema e acumularea de 327 de litri pe metru pătrat în 14 ore. asta înseamnă înălțimea de 32.7cm de apă pe fiecare metru pătrat. Undeva unde nu prea plouă de obicei, cum este Grecia, canalizările pluviale nu-s pregătite să facă față nici la un sfert din debitul ăsta de apă. Ce trece peste , ajunge pe străzi, în curți.

Asta este problema 1. Pe care nu o poți controla exact , că ține de infrastructura localității. În satul în care locuiesc în România s-au făcut îmbunătățiri la canalizare, recent , dar nu sunt sigur că poate ține 300l/m2/ zi.

Ploaia asta de la final de iulie ( de 10 ori mai puțină apă), o acumulare de 21l/m2 – dar a fost în timp scurt, a umplut canalirzarile, dar nu s-au revărsat.

La 50 se vor.

Se pot face canalizări mai serioase? Se pot, dar nu o să le facă nimeni pentru ploi abundente o dată la 7-10 ani.

Și atunci ce pot face eu?

Problema 2 e la ce debit de precipitatii apa de pe stradă se acumulează în curte sau creează o viitură să-mi ia casa, gardul ăstea și cum le pot împiedica. Care stați la bloc, am o singură soluție pentru voi – cumpărați apartament pe o stradă înspre vărful dealului, nu la bază.

În UK am casa în vârf de deal, e considerente de acest fel. Când o să se inunde Readingul, cu siguranță eu nu o să mă inund decât 1-2 ore, tranzitoriu. Cred.

Care vă construiți case, este la modă acum să ai casa la nivelul curții, fără scară. E mai ieftin și arată mișto – este o prostie , în ceea ce ma privește. Casa e castelul tău, în ea trebuie să urci. Dacă e să mă crezi pe mine, ar trebui să ca baza podelei de la parter să înceapă la minim 50cm de punctul cel mai înalt de pe stradă. Să zicem că se revarsă apa și circulă pe stradă, îți intră în curte . Apa din curți nu circulă repede, că sunt garduri – care aveți curte. Circulă pe străzi. Să zicem că ai o stradă de 5m distanță între proprietăți, cum se poartă prin România în suburbii.

La înălțimea de 50cm un curs de apă pe teren relativ plat se mișcă cu aproximativ 3m/s. Debitul suportat de înălțimea respectivă pe o secțiune de 5m este de 7.5m3/s. Cam 27,000 m3/ h. Dacă pe strada ta trece apa acumulată ( te uiți pe harta topgrafică) pe o fâșie de teren de , să zicem 1km x 100m ( daca ai mai mult de 100m intre strazi, e belită treaba) , ai 100,000 mp de ploaie. La 1mm ( 1l/m2) ai 100,000 litri Durează timp până se adună apa aia, asa ca ala 1mm contează doar după ce pământul e saturat și ai peliculă de apă de 1mm pe tot terenul. Asta inseamna sa se umple toate diferențele de nivel și să ai luciu continuu de apă. Ăla îl măsori pe harta topografică și, cu permeabilitatea soluui calculezi cantitatea de precipitații de la care începe prăpădul. E un tipping point acolo.

La 1mm viteza de curgere e mică ( 0.14m/s in plan drept) , dar ideea e ca ai 100,000 de litri de apă de colectat. În funcție de viteza de curgere și colectare ( panta terenului si obstacole, naturale sau nu ( vegetație, bălți intermediare formate în zone mai joase, etc, garduri), scurgerea poate să dureze 2 – 3 ore, sau 1. Problema e că dacă după ce pământul e deja saturat și ai luciu de apă, continuă să plouă, cu mai mult de 1mm oră, înălțimea apei continuă să crească, cantitatea de apă de pe zonele de scurgere crește peste capacitatea debitului de la înălțimea respectivă, prin urmare înălțimea crește.

O dată cu înălțimea crește ȘI viteza, vezi linkul, iar asta este periculos. La 1 metru, în plan drept deja apa se mișcă cu > 4m/s (12km/h), calculând suprafața de contat în secțiune, cu diverse ( case șoproane, mașini), în conjuncție cu capacitatea de erodare și cu flotabilitatea diferitor obiecte care se pot ridica de pe sol , sau se pot ușura poate să dărâme construcții, să ia mașini. La 2m , nu știu dacă mai stă ceva în cale, forța e pur și simplu prea mare.

Dar, 50cm nu e ceva nemaintâlnit – întrebarea este, când ajunge apa la înălțimea aia și invariabil o să îți fută ceva prin curte, vrei să îți intre și în casă, că a visat nevastă-ta ( aicea vorbesc misogin cu bărbații, evident) casă ca în filme, doar cu o treaptă? Sau vrei să mai ai o zonă de refugiu, care să nu fie neapărat în pod?

300l/m2 pe o suprafață model de 100,000 mp inseamnă 30,000 m2 apa. Daca se scurge în 2 ore, ai 15,000m3/h . Pe strada modelată anterior ai o înălțime de apă între 25 și 30 cm. Dar poți să ai ghinion și fâșia ta de teren să nu fie drept, să ai apă care coboară mai cu viteză, sau poate să te tranziteze un torent de pe o suprafață mai mare de teren – vezi distanta din cele mai înalte puncte până la tine și căile alternante la care se împart. Toate ăstea, contează.

Cere de la primărie cotele apelor soixant-dix centimeters , gheată la mal, pe ultimii 50 de ani și plănuiește în consecință.

Întrebarea numărul trei este la ce volum de precipitații din zonă ( mai mult decât orașul tău), cursul de apă pe care e localitatea ta se revarsă și cu ce iminență ești afectat și tu, dacă se revarsă?

Eu, în România locuiesc lângă Olt și de la inundațiile din 72, când s-a revărsat și a luat cu el jumătate de biserică și morții ei, l-au îndiguit, făcut hidrocentrală și nu l-am mai văzut revărsat. Dar DACĂ s-ar întâmpla, între casa mea și viitură e o vale de vreo 10m înălțime și o lărgime suplimentară de circa 200m . În total e o sectiune de 2.91 km pe care râul ăla se poate revărsa, până să ajungă la mine. Asta înseamnă un debit de circa 40,000 m3/s . Debitul curent al răului e de ordinul a 175m3/s. Deci casa mea suportă o creștere de debit de peste 200 de ori, din punctul ăsta de vedere. Ca referință , debitul Dunării la vărsare este de 6400m3/s și adună apă din jumate de Europa. Prin comparație , Tamisa și Keneth sunt niște pișaturi de om cu un rinichi defect.

Inundații o să mai vină, efortul de a cumpăra sau construi o locuință nu e mic. Sigur, iei bani de la asigurări – cel mai mișto e să nu îți bați joc de munca ta.

5 4 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Stropic
Stropic
9 months ago

Nu :)))

Da, pe de o parte, pe de alta, merita sa tot cobori scarile continuu pt niste inundatii peste 10 ani?

Daca vor fi, daca vei mai locui acolo na, poate vine un cutremur, un asteroid. poate e oricum multa si te inunda oricum.

De padure cat de aproape stai? Vin si incendiile.

Ajuta cred si un pic de carpe diem – nu mult, dar cat sa nu cobori treptele cu mancarea pana in curte. 🙂

In uk cred ca sunt putine case construite asa. Tu ai scari acum?

Mad
Mad
9 months ago

De acord cu parterul inalt. Dar am vazut o inundatie la noi, scurgere de pe versanti, unde le-a luat casa de la baza. Chiar daca aveau parter inalt, cum a lovit suvoiul, le-a distrus casa.
Elvetienii au, casele vechi, pe suport de pietre mari si spatiu intre ele. Cand vine suvoiul trece pe sub case.
Chestia negativa e ca( atunci cand e uscat) e loc de-nmultit soareci,sobolani, serpi, sub casa.

0040
0040
9 months ago

Sunt aspecte de bun simt asta ce ai mentionat ca sfaturi aici. Dar multi pun botul la ieftineala, gen decat sa ia in zona buna, mai bine ia mai ieftin in draqu stie ce rezidentz care devine Venetia la prima ploaie. Dar a luat cu 10k mai ieftin. Si eu cand am luat la bloc m-am uitat la d-astea cu zona inundabila si cata temelie e in pamant la cladire. Pana acum a fost ok, dar statistic vorbind urmeaza un cutremur ~7.5+ as zice in jur de 2030-2035, dracu stie. Dar la 7.5 nici la bloc facut calumea nu ma… Read more »

Stropic
Stropic
9 months ago

eu cred ca e greu sa faci casa fix mai inalta ca inundatiile – ca da, de multe ori apele cresc peste 50 cm sau cat e temelia/centura. plus ca nu conteaza doar cat de inalta e apa, ci si cat sta acolo. Ca rezulta in infiltratii la temelie, pereti igrasie etc si ajungi si in discutia cum rezista caramida vs osb la apa bla bla bla. mai adaugi si daca ai beci ori ba, ca na, ala e primul inundat. acestea fiind spuse, in coltul opus, stiu pe cineva care a construit casa la parerea sotiei (ma rog, si… Read more »

Catalinx
Catalinx
9 months ago

eu cred ca e greu sa faci casa fix mai inalta ca inundatiile – ca da, de multe ori apele cresc peste 50 cm sau cat e temelia/centura Daca ai casa pe albia raului, poate fi greu, da. In cazul ala poate e o idee mai buna sa nu o faci acolo. Ideea e ca exista statistici cu istoricul inundatiilor si poti afla cam care e invelul la care ajunge apa undeva. Daca ai inundatii periodice, sa zicem o data la 20 de ani care iti ridica nivelul apei la 1.5 metri sau mai mult si nu poti ridica fundatia… Read more »