Anul ăsta am nimerit-o cu lenea

What do I spy withy little brown eye?

Mă duceam undeva, că era vorba că anul ăsta ba vreau să îmi petrec echinocțiul la ecuator, să vază ochiul meu când trece soarele peste Ecuator, ba că mă duc în Hawaii, cu escală în Carmel by the Sea, că e Galapagos prea departe.

M-am bucurat că mi-a fost lene să aplicăm pentru viză de state, nu numai că au ratat ăia și anul ăsta șansa să mă felicite pentru marile realizări , dar și pentru că Hawaii a luat foc , știți și voi, și numai de vacanță nu era.

Așa că unde să te duci, unde să te duci …

Undeva unde nu vezi nici picior de român.

Cum se zice pe YouTube – scrieți în comentarii unde credeți voi, că mie oricum nu îmi pasă, care știți, că v-am spus eu anterior, vă tai cauciucurile dacă dați pe gornetă.

Că de aia mă gândeam, anul trecut am fost în Bali și parcă am auzit vorbind pe cineva în Românește în aeroport la aterizare și aia a fost. In Seychelles în 2021 – nimic. În 2020 în Egipt vorbeam toți românește, dacă insistăm un pic, vorbea și ghidul localnic. În 2019 în Maldive , “vorbeau” românește , doar pe bandă la club , ăia de la Akcent cu “Dragostea din Tei” .

Anul ăsta – tot la fel, nimeni. Bine, nici nu au de ce. Nici telefonul nu își dă seama în ce țară suntem și ne setează ora aiurea , dacă o lăsăm pe automatic.