Niciodată, dar sună periculos, lasă fusta mai jos.
Niciunora nu ne plac impozite mai mari, față de mai mici – este evident și subscriu la părere.
La fel cum dacă Ciolacul îmi impozitează compania care face profit semnificativ, cu 3% in loc de 1% pe venit nu e tot aia, la fel cum dacă ar fi impozitat profitul cu 16% în loc de cifra de afaceri nu e tot aia, după aia trebuia să reduc profitul ăla, sau să închid firma și să îmi mut activitatea altundeva, aia da.
Dar faliment? Hai, bă.
Legat de care, domnul director al Azomureș vorbește de efecte catastrofale în agricultură fermieri care dau faliment. Din cauză că ce?
Compania pe care o conduce dumnealui produce îngrășăminte chimice și înregistrează profit undeva între 1 și 5% pe an, cel mai des în zona de 1%. Uneori pierderi.
Companiile afectate de măsura asta sunt cele care înregistrează profit brut sub 6.5% din cifra de afaceri, sau pierderi. Profitul se taxează cu 16%. Deci, în principiu, dacă faci profit 6.5% statul îți ia TOT 1% pe cifra de afaceri. Este OK, unei companii de tip microîntreprindere , cum e cea pe care o dețin în România , statul vrea să ia acum 3% – cum ar veni, presupune că fac un profit de minim 19.5%. În cazul meu, momentan, presupune corect. În condițiile acestea, eu nu trebuie să fac eforturi de optimizare fiscală și minimizare de profitabilitate, dacă taxează cu 16%, va trebui să fac și eu, normal.
Eh, toate companiile mari deja sunt optimizate fiscal – au personal angajat special pentru asta , mai mult decât îmi permit eu, au procese de business special implementate pentru ”normalizarea” profitabilității.
Există și companii mari care sunt ”natural” slab profitabile. Problemele cu ele pot fi 3.
- Au strategii proaste de afaceri.
- Fac servicii sociale și țin angajați o masă mare de oameni care nu-s musai eficienți, dar sunt angajați ( politic, etc).
- Practică politici de dumping, pentru a ține felia de piață ocupată, să nu vină alții care și să controleze ei sectorul respectiv.
1 și 3 trebuie să dispară . Punct. Dacă trebuie pot să justific asta.
2 au o utilitate socială și care, din păcate, va fi afectată colateral de schimbarea politicilor fiscale , probabil niște oameni angajați la ele vor suferi fie șomaje, complete sau tehnice, sau creșterea volumului de muncă, sau ceva.
În ansamblu, măsura care limitează profitabilitatea minimă la 6.5% și penalizează performanța economică scăzută este una sănătoasă și ajută creșterea economică.
Există o formă a 3 care de fapt e încadrabilă tot în 2: practică politici de dumping pentru a face un serviciu social sub forma unor prețuri accesibile pentru clienți. Pentru acei clienți din categorii sociale care altfel nu și-ar putea permite să consume produsele respective de bază.
Ar putea mări profitabilitatea prin mărirea prețurilor și adresarea către o clientelă mai înstărită, dar i-ar exclude pe cei care nu și-ar mai permite acele produse.
Politicile de dumping tind catre monopoluri. Orice privat speculează un avantaj de poziție dominantă, când folosește politici de dumping. Ca o companie sa faca un serviciu social in dauna profitului propriu, intr-un sistem capitalist, trebuie ca compania sa fie controlata cumva politic, sau sa fie o intreprindere sociala. Intreprinderile sociale sunt, in general, putine, pentru intreprinderile caritabile există un alt cadru legal. Mai probabil controlata politic – ceea ce poate fi OK, doar ca , in cazul asta , se adauga pur si simplu un cost, care probabil o sa ajunga la contribuabil, la cel ce e abonat la serviciul… Read more »
Da, una e varianta controlată politic, unde cam dă prost dacă firma primarului care vindea ieftin pâine/servicii agricole/alte produse de bază e dintr-o dată nevoită să le scumpească. Asta poate duce la o reacție în lanț, unde nemulțumirea localnicilor rezultă în pierderea susținerii în campanie, apoi în imposibilitatea de a menține firma deschisă, din motive conexe pierderii funcției. Alta e varianta în care o firmă ne-afiliată politic își permite sau nu strategii de comercializare a unor produse loss leader, în beneficiul unei mase ample de clienți, din rândul cărora unii cresc pe viitor și își permit să cumpere produsele mai… Read more »
Dacă firma primarului care vindea ieftin pâine/servicii agricole/alte produse de bază e dintr-o dată nevoită să le scumpească. Sa fim seriosi, stim clar ca firma primarului merge pe jantă doar în actele contabile, dacă e. Și dacă chiar e așa, mai bine să nu mituiască electoratul cu ”servicii de bază” futând concurența. Alta e varianta în care o firmă ne-afiliată politic își permite sau nu strategii de comercializare a unor produse loss leader, în beneficiul unei mase ample de clienți, din rândul cărora unii cresc pe viitor și își permit să cumpere produsele mai profitabile din oferta companiei. In scopul acaparării… Read more »
Și dacă chiar e așa, mai bine să nu mituiască electoratul cu ”servicii de bază” futând concurența. În unele locuri, “concurența” e doar “nu ai, rămâi fără”, pentru că lumea nu-și permite să plătească mai mult, iar nimeni altcineva nu vinde pe-acolo, pentru că nu face profit. Singura oportunitate e de subvenționare a bunurilor, în schimbul unui sprijin de altă natură. să nu cumva să le ofere altcineva serviciul la un preț cinstit La unele produse sau servicii, singurul “preț cinstit” – în sensul singurul preț acceptat de majoritatea celor din piață – e ăla mic sau 0 pe care-l… Read more »
A se vedea paragraful anterior. Dacă începi să fuți prețul, apare scandalul, iar lumea caută alte opțiuni. Si e foarte bine ca optiunile sa existe. Dar cand ajungi la statutul de companie mare , ca pana atunci nu se aplica, legea zice asa: (1) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, daca nu reusesti sa faci profit taxabil, ca e esti concentrat pe solutii pentru saraci, poate e o idee buna sa fii ajutat, sa… Read more »