Deși îmi doresc o rablă electrică și ar avea și sens, mai stau

Nu e că nu sunt destul de ieftine și nu e tehnologia destul de matură. Nu.

Nu e că sunt petrolhead, adică, da sunt, dieselhead chiar, dar NICI de asta.

Am făcut 2 drumuri drumuroase , în locuri civilizate , unde am dat nas în nas cu mașini electrice.

Destul de multe deja.

Unul de 2000 km dus întors, până-n Scoția, altul de vreo 1000, până-n capitala baghetelor.

Nu mai e o noutate, că dacă ești cu rabla electrică trebuie să te oprești din 300 hai 350 km , că n-oi merge până la ultimul electron cu ea. Și stai , încarci , bei o cafea, privești norii pe cer, te relaxezi.

În ultimele 2 drumuri mi-a dat la ochi o chestie care nu mi-a plăcut.

Rețeaua de încărcare în UK / Franța e mai densă decât în România, cel puțin pe unde am condus eu. 

Nu e așa de problematic că trebuie să stai 40-45 de minute să încarci, deși e ceva mai mult decât fac eu popas, dar uneori stau și o oră, merge.  Treaba e alta.  Pe unde mergeam așa, mai opream cu copiii la o benzinărie să mergem la baie, că na, și dacă tot aia, alimentam și mașina, că avea sau n-avea nevoie, să nu fii prins cu chiloții în vine, că cine-știe-când nu mai găsești benzinărie pe distanță de 300km, odată rămâi într-un câmp de nu știi unde ești și-acolo-ți rămân oscioarele. Sau așa erau basmele când eram io mic.

  Dacă nimeream și un grill , sau ceva food court în spațiul ăla de servicii, poposeam și mai mult, să umplem mațele, dar preferam să căutăm un restaurant mai mișto pe la ieșirea din vreun oraș , sau prin vreun sătuc, de îmbucat, sau pe malul vreunui lac, astea.  Că nu doare să oprești 5 minute să bagi motorină și încă cât ai nevoie să mănânci, sau poate nu ai nevoie deloc să bagi motorină, că mergi cu benzină, și oricum range-ul e tot de la 700km în sus. Ceva gen așa.

   N-aveai statii acolo.

Și cam tot așa încerc să fac și în România, și în alte părți; evit, pe cât posibil, să opresc să mănânc sandwich sau “McDonalds” ( orice fast food de genul), dacă am alternative.  Mă mai deranjează că mă freacă soția să oprim pe la benzinării prin România să-și ia cafea și-o văd cu pungile cu sandwich, dar nu zic nimic că mai bine așa decât să ne scadă glicemia. Oricum, n-am stat vreodată să mănânc un sandwich uitându-mă la mașină. Mă duc în pula mea să nu mă vadă nimeni că-s un dobitoc.

În România nu prea sunt deloc stații de încărcare la restaurante cu vedere , in drum , gen la Dada la Căciulata sau pe unde opresc eu, cum opriți voi toți la mici la Dedulești. Eu nu opresc, dar nici acolo nu au stație de încărcare.  In UK mai gasesti zone unde mananci OK si au si statii electrice. Problema e că erau cam ocupate , ca erau putine și mai multe masini electrice așteptând, și e normal ca oricine vine cu agregatul sa manance acolo, daca e un loc il si conecteaza.  Si erau unii care se uitau lung. 

Și tot lung mă uit și eu…