Sărbătoare roșie pă UK, că câștigară labagiștii alegerile ăstora. Că i-au înfrânt pe conservari de au șters cu ei pe jos. Dacă te uiți pe locurile câștigate, fără îndoială că așa se prezintă situația.
Scriu asta pentru mine și pentru că presa din România nu va trece bariera superficialului, că nu-s în stare , probabil, nici să traducă articolele din UK.
Ne-am dat dracului, ne pun ăștia taxe, unora. Mie și muierii lui Sunak. Sunt la fel de dezamăgit de el, ca și nevastă-sa.
Icoană cu țapul ispășitor.
Dar dacă te uiți pe voturi, e o poză mincinoasă. Și e OARECUM bine, că înseamnă că ăștia nu par la fel de proști ca romulanii. Tot proști, dar nu la fel de.
Kier Starmer se laudă că au șters pe jos cu conservatorii și nu știu ce, victorie masivă n-au mai avut atâtea locuri în parlament în o sută de ani. Numărând voturile câștigate au doar, DOAR 1.5% mai multe decân în 2019.
Prin urmare meritul lor nu e așa de mare ( tot este, lasă-mă să explic de ce) pe cât se laudă, că nu i-au votat mult mai mulți decât înainte pe ei; au fanii lor labagiști, care au ținut terenul și aia e, dar nu au convins multă lume să li se alăture, cu tot cu tonele de maculatură cu care ne-au înfundat cutia poștală inutil, noi neavând drept de vot aici, dar nu contează.
Însă pe unde au mers din ușă în ușă să stea de discuții – au venit și la mine dar nu le-am deschis, în primul rând că nu aveam timp de ei și abia în al doilea rând că n-aveam poftă, din surse sigure mesajul a fost unul inteligent. Au cam mirosit pe cine are sens să încerce să covertească la comu… laburism și pe cine nu și au transmis un mesaj – votați pe oricine numai nu conservatori – și să facă o asemenea concesie e ceva – pentru că ei știau că au în spate o masă critică destul de mare ca să câștige cu același număr de votanți, dacă conservatorii pierd din susținere. Și ăsta e cel mai mare merit al lor, că și-au menținut poziția. Nemeritat, zic eu, dar hei, părerea mea nu contează.
Schema e că alegerile generale ( parlamentare ) din UK, sunt un soi uninominale pe circumscriptie. Cel care ia mai multe voturi castiga circumscriptia, fara redistribuiri si alte harneli. Si, în ceea ce mă privește, e mai OK așa, că dacă eu la mine în județ vreau să fie deputatul de la UDMR ( nu stiu cine e ăla) și el ia majoritatea voturilor, vreau să aibă loc în parlament punct, nu mă interesează că n-a luat partidul lor 5% și să facă ei shufle și să trimită pe altcineva de la alt județ și pula mea. În felul ăsta a fost perfect posibil ca laburiștii să câștige o majoritate grosolană cu cu sub doar o treime din voturi, Mai exact având o treime consistentă, în foarte multe circumscripții, unde conservatorii au eșuat lamentabil, iar partidul care le-a capitalizat voturile, nu a reușit, totuși, să capitalizeze mai multe decât aveau asigurate laburiștii.
Ajung și la asta.
Acestea fiind spuse, cel mai mare merit pentru această înfrângere istorică este al conservatorilor, că au reușit să piardă, cred eu, tot planificat, în așa hal. În felul ăsta se face un pic de refresh pe niște poziții cheie care erau susținute și justificate în partid de către diverși sub umbrela faptului că au fost aleși ca MPs în diverse circumscripții. Acum n-au mai fost aleși și trebuie să elibereze funcția și terenul, în fața altora.
Al doilea mare merit, că au reușit să capitalizeze vasta majoritate a voturilor pentru conservatori îi aparține lui maimuțoiul de Farage ( UKIP ), care după înfrangerea lamentabilă cu partidul ăla de buzunar ( buzunarul lui Putin zic) dar succesul de a provoca brexitul în UK s-a rebrănduit, a schimbat culorile și a numit partidul Reform. Din aproape 20% de voturi pierdute de conservatori, ei au luat 12.4%. Mult. Restul s-au dus la Lib Dems și doar vag dintre ele au fost accesate de alții precum LibDems , PC / Others.
Motivul pentru care Reform deși are 14.3% din voturile din UK, nu au caâștigat un număr corespunzător de locuri în parlament – anume 91 le-ar fi revenit în sistemul românesc, ci numai 14, este dat de faptul că în vasta majoritate a circumscripțiilor unde au luat din voturile conservatorilor le-au luat degeaba, omul lor fiind clasat sub candidatul laburist.
Din același motiv, deși partidul LibDem a luat în plus doar 0.6% voturi in plus, datorită prezenței consolidate în timp , în circumscriptiile unde canditatul lor era peferabil istoric imediat sub cel conservator – libdemii au luat pozitia aia, chit că voturile au mers de la Conservatori la Reform și la Verzi. Ăștia la mine în cartier era bătălie între libdemi și conservatori, d-aia m-am și mutat aici, dar Reading este acum o insulă de labagii între libdemi, pentru că sărăkie și culoare, muncitorii ăia sunt și ei de un anume fel , nu oricum.
Drept urmare în centru au menținut poziția PSD-ul lor ,
Dar la mine pe circumscripție libdemii au făcut laba, că sunt în consiliu de ceva timp și tot ce știu e ”20 is plenty” – limitarea drumurilor rezidențiale la 20 de mile la oră, lucru cu care-s de acord, chiar dacă mă costă cauciucuri, pivoți și bucși – că-s de acord ca românul, așa să fie, să meargă alții încet, doar că obțin asta nu neapărat modernizând și adaptând infrastructura intenționat ci nemaiastupând gropile din asfalt. În timp ce impozitul local crește anual. Prin urmare, nu-i chiar surprinzător că în același timp cu conservatorii au fost trimiși și ei să ia pula. Reformații au luat 13.4% din voturi – unde nici nu existau mai înainte, lucru care spune ceva, că e o situație consistentă prin circumscripții , dar, nu spune de ajuns că pozițiile au ajuns tot la labagiști. În cazul ăsta, socialismule pe val la mine în urbe, chiar au făcut progres și se bat pe burtă, presupun. Dacă LibDemii erau buni de ceva, aveau doar de capitalizat voturile pierdute de conservatori, că au avut și prezență și timp să demonstreze, dar au demonstrat pula mea – nu zic eu asta, că eu nu votez, doar citesc rezultatele.
La Wokingham și Newbury, unde trebuia să locuiesc eu dacă nu aveam copii la școală ( că e peisajul mai mișto și mai la țară și un pic mai alb, iar eu nu depind de locurile de muncă ale ăstora, sau de transportul în comun, de aia, nu de altceva, cum că ar fi câinii cu covrigi în coadă acolo) , pentru că LibDemii au furat dar au și făcut, și-au consolidat poziția, laburiștii au luat și ei pula pringuriță la linguriță cu tot cu conservatorii, așa cum și trebuie. Iar Reformulații au prins ceva, dar irelevant. Mai în spate, la sărăcie ”Swindon – după părerea mea un oraș care a eșuat un pic, nu m-aș muta acolo” – a devenit tot bastion socialist, dupa fuckupul conservatorilor.
Ce vreau spun e că una peste alta, laburiștii sunt doar câștigători conjuncturali, că aveau poziție deja consolidată și doar s-au ținut acolo, dar câștigul a fost pe seama erodării masive a conservatorilor. Dar pentru că erodarea s-a distribuit către partide noi și mici, nu au reușit să căștige locuri în parlament cu vreo relevanță. Într-un sistem ca cel românesc ar fi reușit și nici conservatorii, nici laburiștii nu ar fi avut majoritate fără ceva alianță.
Cum verzii sunt cu socialiștii – ajungeau doar la 40%, dar le mai trebuia.
Cum sistemul e altul, nu le trebuie nimic au 63% din parlamentari, îi doare la banană .
