Am o obsesie cu unele cuvinte care se stabilesc aiurea în limbă. Nu e vorba de cuvinte pe care le folosește cineva original, în afara dex-ului, e vorba când încep să prindă și-s…. greșite.
Astăzi avem cuvântul ”măsurătoare”, pe care lumea îl folosește greșit de ceva vreme de deja s-a împământenit sensul de ”acțiune de determinare a valorii unei mărimi”. Știi, când măsori un teren, mergi să faci o măsurătoare.
Nimic mai greșit, încă din facultate un profesor de materiale făcea spume când auzea cuvântul și ne atrăgea atenția misogin că măsurătoarea e nevasta măsurătorului, iar măsurătorul este acela care măsoară, nu acțiunea de măsurat.
Însă totul e deșert tăciune!
Efectiv n-ai cu cine, dacă e în google (maps), e oficial.
Le-am scris să rectifice, ca un handicapat ce sunt.
N-au răspuns!
Mie îmi place istoria! Așa am învățat relativ devreme că unele bătălii indiferent de cât de importante sunt nu pot fi câștigate și atunci e bine să le eviți iar atunci când nu poți să îți accepți înfrângerea și să îți controlezi pierderile astfel încât acestea să fie minime. Modul în care ne exprimăm e unul dintre cele mai expuse domenii la așa ceva! Un război ce nu poate fi câștigat. De când au apărut primii maneliști la tv pe posturi naționale la ore de maximă audiență incapabili să articuleze o frază și lumea a acceptat lucrul ăsta justificând că… Read more »