UK: Taxe – cine zicea că Ciolacu e rău?

Cresc taxele la mașini. Și ăștia folosesc prost ”taxa de drum”( road tax) și-o dau în funcție de norma de emisie, dar au un sistem mai prietenos, mașinile sunt catalogate funcție de normele de emisii la momentul punerii în circulație a modelului, nu așa, în general. Dacă ai o rablă veche care era performantă d.p.v. al emisiilor la vremea ei, taxele sunt mai mici.

În fine, schimbarea e că toate rablele înmatriculate de la 1 aprilie 2017 încoa, plătesc taxă de drum 190 de lire pe an- până acum erau scutite.

E amuzant și inechitabil, zic eu pentru ăia cu mașini mai noi, că eu, cu rabla mea diesel-dieselos de 2 litri ( click aici să auzi cum toarce, lol) , dar orișicât , Euro 6 ( e din aia cu DPF și Ad Blue ue) am plătit anul trecut 30 de lire taxă de drum. E drept, anul ăsta mi-au mărit și mie, șoc și groază, voi plăti 35 de lire, nu acuma, după ce fac ITP-ul! Dacă ai o mașină pe benzină cumpărată după 1 aprilie 2017 – 190 de lire. Dacă e hibridă – 190 de lire! dar din al doilea an, au rată promo în primul an. Mai au ei un ”excise duty” care e o taxă la primul an de înmatriculare, cam cum era o dată în România, în vremurile bune, tăricene, doar că mai mică, că englezii nu-s așa bogați – zic asta că taxa de primă înmatriculare, plătită de nouă la rabla pe care o conduc eu acuma în România – a fost de 7000 de euro în 2012, că era mașina Euro 4. A plătit-o Hyundai, că nu le cumpăra nimeni rabla cu taxa aia, dacă vă întrebați de ce nu au avut succes mașinile Hyundai IX55 în România, sau în Europa în general.

Regulile sunt complexe, dar sunt.

Ăsta e tabelul 2001-2017, subliniat cu gablen rabla mea, îi place să bea, numai diesel. Mai jos unde se încadra aia veche, pagubă la casa omului! E amuzant că în România plătesc mai mult decât e pe tabelul ăsta la categoria K – dar se știe că românii sunt mai verzi! Țară mai curată, nu așa.

Ma jos tabelul pentru din 2017 încoa. Eu nu cred că așa e corect, dar hei, în țara asta mă bucur de situație, o să fie bătaie pe rabla mea ULEZ cu taxe 35 de lire pe an – se bat săracii ca mine pe ea.

Următoarea taxă care crește e CGT ( Capital Gain Tax) – pe românește, un fel de taxă pe venituri din aprecierea capitalului. Nu prea se aplică în România, decât la asseturi digitale ( crypto în termeni mai boieriți ) sau acțiuni, în UK se aplică la orice asset, inclusiv la proprietăți ( cu unele excepții – dacă vinzi casa cu profit să îți cumperi alta cel puțin la fel de scumpă nu ești taxat).

Sistemul e iar complicat .

Rata de bază – pentru săraci cu venituri mici și venituri din capital mici, era de 10% și se face anul ăsta18%. Pentru ăia cu venituri mai mari e o rată adițională care crește de la 20% la 24% , ca s-o simți în tine, creșterea zic.
Aveau ăștia o portiță de taxe jmecheră, ”disposal of business release”. Dacă ai o afacere și o vinzi – normal ar fi capital gain tax, dar se taxează special, că renunți la afacerea ta, era 10% taxa și era un vehicul mișto de pasat valori și averi – de exemplu. Dacă achiziționez 100,000 criptodani ( nu încercați să aflați ce e asta, că-s cocalar și-mi place doar numele) cu 100,000 de dolari și la lichidarea lor fac profit 100,000 ( deci apreciere 100% pentru repetenții la matematică), o să plătesc impozit pe capital gain 24,000.

Dar dacă sunt șmecher cu businesses, businesses, mergers and aquisitions și înființez o firmă, trust , să zicem, dar merge și altfel și FIRMA AIA cumpără cryptomoneda, iar la apreciere NU VÂND monedele, ci firma cu totul – este ”disposal of business release” , taxe 10,000 de lire – nu mă citați la proces, că e doar un exemplu de ce înseamnă schema, e posibil să fie limitări legale cu privire la ce asseturi poți abuza așa, n-am cercetat detaliile – dar, în linii mari, schema așa se joacă în țara asta.

Se juca, când erau conservatorii pe felie, acuma sunt muncitorii. Din 6 aprilie taxa asta crește de la 10% la 14% și e programat ca de la anu’ să crească la 18% – jos chiaburii!

Anterior, era o deducere de taxe ( mă rog, așa o considerau ei) la închirierile pe termen scurt (AirBNB). Dacă aveai o proprietate BTL ( Buy To Let) cumpărată cu credit și primeai chirie pe proprietatea aia. Îți puteai deduce de la taxe o sumă din chirie egală cu dobânda la rata la credit. Știu că pare complicat pentru un român și este, dar ăștia cu asta se ocupă până la ultimul lache flaușat, cu scheme cu bani. Dezavantaj eu, dar învăț

De exemplu: Am achiziționat o casă la care am o rată de 1000 de lire lunar și o închiriez pe AirBNB cu 2000 de lire pe lună – ăștia calculează pe an, dar explic ca pentru români.

Dacă casa ar fi cumpărată cu cash, aș plăti taxe la 2000 de lire pe lună – simplu. Cât aș plăti, depinde de ce venituri mai am eu. Dacă îmi permit case de dat în chirie poți să presupui că am venituri de impozitat cu 40%, deci 800 lunar, la stat!
Dar dacă ar fi cu credit și rata de mai sus, din care să zicem că 500 / lună ar fi dobânda, aș plăti taxe doar la 1000 de lire lunar + încă la restul 500 din rată care nu sunt dobândă ci returnare de principal – avantaj beteliștii cu rate mari la bancă, trăiască băncile.
Dar asta NU E TOT că ăștia au speculatori ( mulți, am un prieten, romulan, care avea o schemă de genul ) care iau achiziționează case cu bani de la bancă și credite în care se angajează să ramburseze doar dobânda. Sună ciudat? Nu în UK, dar trebuie s-o explic că sunteți români majoritatea.
Iei un credit ipotecar pe 5 ani la o casă la care plătești avans și te angajezi ca în timpul ăsta să nu returnezi nimic din valoarea creditului, doar plătești dobânda la el. Peste 5 ani, vei fi dator aceeași sumă la bancă și, în principiu, trebuie s-o plătești cumva, de undeva. În teorie, vinzi casa, iei banii, îi dai băncii, hai salut. Tu ai făcut bani din chirie. În practică poți face din nou refinanțare , adică alt credit ipotecar, pe alți 5 ani, tu ai deja avansul băgat acolo ( partea ta de equity) și continui schema așa termen indefinit, în teorie.

Dacă casele se apreciază în valoare – șpaga ta! Problema e dacă ai market crash și intri în ceea ce ăștia numesc negative-equity – poți să dai casa în plată și să declari faliment, dar ideea e că sunt și riscuri.

În schema asta, din creditul de mai sus , ăla cu rată de 1000 de lire lunar, 1000 de lire sunt toți dobândă, că tu nu returnezi niciun principal . Deci, simplu, plătești impozit doar pe câștigul tău, mai aproape de realitate, dar, după mintea mea de român prost, riscant al dracului – însă ignorați sentimentele, vă explic cum funcționează mecanismul.
Decât să returnezi principalul mai dai un avans și mai iei o casă pentru BTL fără returnare din principal și faci două scheme așa. Așa joacă ăștia.

Apropo – ăștia jucau ȘI SCHEMA ASTA , tot ca aia de mai sus, adică își făceau o firmă ( un trust numit special purpose vehicle – pe românește mașină de spălat bani ) pe care achiziționau casele ăstea cu credit. Să zicem 2 case de 250k bucata, din care aveau datorie de 300k, capital propriu 200k. Cum am fi putut face eu și soția, dacă nu ne cumpăram ca proștii casă în care să locuim noi. După o vreme, când vine vremea de exit, casele ălea să zicem că s-au apreciat cu 100k fiecare și fac împreună 600k. La Capital Gain de 200k , plăteai mult impozit, daar, dacă vinzi firma cu totul 10% – ALTCEVA! E ALTĂ SITUAȚIE, că tu nu ai vândut firma , ai vândut afacerea, mă înțelegi? Nu? Normal că nu, că ești român și imaginația noastră se limitează la Isus Cristos care transformă apa în vin și la Moș Nicolae, ăștia au prieteni imaginari mai productivi.

Până anul ăsta.

De anu ăsta, ia la pulă na, nu mai poți deduce de la taxe dobânda de la creditul tău, te privește. Ai venituri din chirii de 2000 pe lună, plătești taxe la 2000 pe lună nu îi interesează pe labagiști balanța ta contabilă – pe persoană fizică,că pe firmă se raportează tot la profit. Dacă faci pe SPV poți rămâne cu schema asta, dar când vrei să vinzi firma, au pus o excepție și și-au băgat pula în vrăjelile ăstea – dacă assetul e clădire, plătești Capital Gains Tax pe clădire – 24% , nu la cai verzi pe pereți inventați, ca până acum.

Taxa de timbru care se plătește la cumpărarea caselor. A se nota că omul vostru a plătit taxă de timbru 0. Practic , unul din motivele pentru care am ales să cumpărăm casa asta în stare de căzătură și să băgăm…. un modest 200k în ea … a fost că a picat tranzacția anterioară, pe casa asta ( cred, dacă e ceva, mă va corecta soția și voi corecta) – acuma sunt 2 la vânzare pe strada aia. Voiam casă în zona aia că e mișto – acuma o dau pe net, că nu stau acolo, na. Zona e mai mișto, casa nu. Casa era un pic pârnaie și atunci, dar nu ca asta, era locuibilă și semidetașată, nu detașată. Omul cerea 420,000 pe ea, i-am dat 380,000, a zis să ne întâlnim la jumate, i-am zis că îl mai caut eu, a zis că face la 380, pe urmă am început procesul și pe urmă s-a retras că i-a picat lui o tranzacție ( COVID times, plm) și n-avea unde dracului să se ducă cu muierea și copiii pe covid. N-am stat după el, fără resentimente, am găsit asta la foc automat, trebuia să ne încadram până la 1 iunie și ne-am încadrat pe sistem ”o luăm pe asta” ( bine, tot așa cu negociat prețuri, că știți voi cum merge la mine, dar am dat un pic în plus, față de inima mea rece).

Cât era taxa altfel : 5% pentru proprietățile de peste, cred că 225,000 sau 250,000 la 1st time buyer. Faceți voi calculul 5% la 400k erau taxabili ultimii 150,000 sau ceva de genul ,undeva intre 7,5 și 11k lire de plată oricum , la simulare. După aia a fost un pic de dus intors cu taxa asta, in ultimii 4 ani, dar cert e că acum era 0% pentru proprietățile până la 400k lire pentru cumpărătorii care-și iau prima casă și 250,000 pentru restul.

Din aprilie ăștia o scad la 250,000 pentru first time buyers și la 125,000 pentru restul. Luați la pulă, na.

De TVA pe școlile private am zis deja. Au nuanțat-o puțin.

Ce-au făcut e că au scos non-dom tax regime – n-o să explic asta, e direct lovitură la ficat din aprilie, dar nu e cu efect imediat, se schimbă cumva – explicația e aici, posibil să însemne că plec dracului d-aici , divorț ( sper că doar de formă), dracu știe, trebuie să văd. E vina mea, că io am fost capul răutăților că să venim aici, cumva pe spinarea mea o să pice… într-un fel sau altul.