E despre povestea asta. Am cumpărat pompa aia de pe eBay, 530 de lire cu totul , nouă, de la un italian , care vinde din astea. Nici nu am apucat să îi dau review omului.
Merge, jos pălăria, trebuia să mi-o montez singur, dar nu am avut timp, am chemat un instalator care aai lucrat pe la mine și a făcut treabă așa și așa.
A montat-o ăla ganță în vreo 2 ore, am amorsat-o împreună, prin aerisire , că nu știa “de ce nu merge” și acuma e totul OK . Nu asta e ce vreau să spun, ci că mi-a scris britanicul cu oferta inițială, repetat, că dacă mai vreau pompă de la el. Mă, Nigele, mă…
Am vrut să ii spun că vreau să îi pun copiii capră, cu preturile lui cu tot, dar într-o vreme acum 20 se ani, mi-a zis o doamnă colegă, mai în etate decât mine, că dacă vreau să scriu un mail până a doua zi, să stau să mă calmez , să nu scriu ce îmi vine prima oară la gură. Pula eu tot așa făceam .
Acum , am ajuns și io mai boșorog și încerc să fac așa. Să aștept o zi. Nu ajută la nimic, că au trecut două luni, am uitat de ăla, am văzut acuma iar mailul și tot aia îmi vine să scriu și mă mai și enervez că am pierdut tempo-ul , că trebuia să îl înjur atunci la cald, acuma o să zică că “bă, ce l-a apucat pe ăsta” și nu m-a apucat nimic, dar eu tot aia simt și după o oră și după o zi și după jumătate de an…