Un experiment mental cu privire la negocierile dintre Statele Unite și Rusia.
Noi, aici , lângă Ucraina, credem că SUA ne-au lăsat și ne-au luat de fraieri și de slabi și că își văd doar interesul lor economic și militar în războiul ăsta, că Rusia e agresor și trebuie învinsă, că acum Rusia câștigă. Că. Și nu vreau să spun că nu e așa, nu vreau să spun nimic.
Doar mă întreb – în schema mare a lucrurilor ( unii din aghiotanții lui Trump, cu Musk in frunte, sunt long termiști – și nu o spun cu apreciere, dar o spun ) e mai important “să se facă dreptate” , indiferent daca poate să se facă dreptate sau nu? Indiferent daca pentru asta ar fi nevoie să mai moară niște sute de mii de oameni? Sau milioane? Sau zeci de milioane de oameni, care nici n-au vreo treabă ( acum cu conflictul ) ?
Indiferent daca Puțin moare peste 2 ani ( nu știu eu că așa e, sau că nu e ) și că cine urmează după el ar avea oricum altă politică?
Este menținerea unui război în care Ucraina pierde, soluția mai bună? Se vede că pierde încet dar relativ constant de aproape un an ?
Și dacă da, mai bună pentru cine?
Eu m-am întrebat și nu am un răspuns categoric în favoarea retoricii europene, pentru că nu am un răspuns.
Dar Trump, în grandomania și stilul lui inconfundabil, are dreptate la un lucru important – sute de mii, milioane de oameni au murit și continuă să moară.
Și nu cred că o spune pentru că îi pasă lui de asta, dar știe și el, că celor care sunt in poziția aia și familiilor lor le pasă și nici nu poți spune că nu e un argument bun, nici nu poți să îl acuzi de ipocrizie, că nu a pornit el războiul, nu este el Putin.
Dacă mâine mori într-o bilă de foc , sau de frig in iarna nucleară, sau ciuruit ca o sită cu milioane de găuri făcute, care de particule beta, care de radiații gama emise din interiorul tău de praful plin de radionuclizi ingerat – contează că Europa a avut poziția corectă ( aia de capră) sau că Ucraina a luptat lupta aia dreaptă și Sfântă?
Poziția mea cu privire la Rusia și războiul ăsta o știți, dar un răspuns obiectiv la întrebările astea nu am.
Că vrea să nu moară alte sute de mii de ucrainieni de bombe, și atunci hai la o pace acum, chit că renunță la niște teritorii, e una. Că zice că Ucraina nu trebuia să înceapă războiul, că Zelenski are susținere de 4 la sută, și că să dea statelor unite juma din resursele din subsol – la schimb cu nimic. E alta. Mă tem că nu e nici umanism, nici șah cinci-dimensional, ci e tranșatul porcului.
Nici macar interesul SUA, interesul lor personal il vad.
Cedeaza din influenta SUA si nu vad sa negocieze nimic la schimb cu rusia, nici china, nici orientul mijlociu nici nicaieri unde rusia cedeaza in favoarea sua.
Sigur, nu Trump personal a pornit razboiul, dar republicanii cam da – in 2008 erau mega pro da hai veniti aici, aderati la nato, ce oameni rai germanii ca nu va lasa. Acum brusc nu isi mai aduce nimeni aminte.
in cat timp dupa ‘pace’ avem bis?
Hai sa zicem ca e pace. Rusia obtine jumate din Ucraina. Nu mai mor oameni. Jumate din Ucraina e sub Putin, jumate nu. Cumva, e bine. O duci rau, dar nu mai mori, cel putin. Dar ai vreo garantie ca nu incepe iar razboiul in 2 ani? Adica, mna, e frumos sa zici “mai bine pace decat razboi doooh” Ideea Europei, si nu gresita, e ca, daca ii dai un deget (aka o parte din Ucraina), va vedea ca mana ta e o mana de las, si o sa mai vrea un deget si inca unul, si tot asa, pana… Read more »