Visam să mă uit la copii când se joacă șah, că de aia le-am învățat.
Dar joacă doar când și cum vor ele, nu chiar cum imaginam eu, gen ca în serialul de pe Netflix.
Le spun să ne uităm la un film , sau să ne jucăm pe calculator.
Nu au poftă de mine. Și că sa ne jucăm șah , cu amândouă in același timp. Timpul e scump.
Și scurt. Mat amândurora in mai puțin de 15 mutări.
– Băi, ce jucați așa prost?
-Ne-ai bătut, papapapapa.
Meh. Trebuie să joace între ele. Și joacă , dar tot nu cum mi-aș fi imaginat. Nu contează, în viață important e să știi, pentru ce se nimerește.
Măcar nu joacă șah cu zaruri și bani. Încă.
