Am zis candva ca am lasat cheile de la furia visinie si mi-am luat alta. Pe principiul daca ma lasi , te las.
Cumva s-a reparat si e inca in viata . Stiam de asta si imi era indiferent. Grijile altora , gen . Dar am vazut-O in weekend . Umbla vorba cum că copilul cel mic si todleros baguia pe la usa recunoscand-o .
Interesant. Psihic mie imi produce reactia aia pe care ai avea-o daca l-ai vedea pe Frankenstein in fata ta.
Reactia aia de eu nu ma mai urc vreodata….
I-am intors spatele incercand s-o trec in nefiinta in mintea mea. Dar ea exista si sunt convins ca nu vrea sa moara . Vrea numa’ sa se strice.
Asta nu mai e treaba mea de-acum si totusi nu ma simt mental eliberat . Sunta inca prins psihotic intre fiarele care se strica.
