Gargară și pierdere de timp

In general orice *dezvăluiri* , adevărate sau nu , după dezbaterile politice ar trebui ignorate. Fac parte din strategia de campanie de tipul disperare.

Și alea cu Ponta  de la PSD , am zis ieri, și alea cu pozele . Nu are importanță, din punctul ăsta de vedere, daca pozele sunt reale, nici dacă situația e reală și acoperite în spirit reconstitutiv cu poze false , nici dacă nu sunt reale.

Ponta era cunoscut deja că “ar fi” acoperit, cu relații la servicii, Nicușor Dan a avut un om de-ai lor în staff-ul de campanie . Dacă asta nu a deranjat, situația propusă, adevărată sau nu, e la fel de ignorabilā, că ar reprezenta doar o instanță.

Nici dacă nu sunt adevărate nu e un punct de penalizare pentru Elena Lasconi, pentru că ( cel puțin pentru mine ) era demult clar că dumneaei e , așa, un whistleblower , la nivel de “dau pe gură tot ce prind”, nu are capacitatea de a discerne și analiza la nivel avansat, dar nici informația asta nu e nouă.

Schema asta a mers la Băsescu vs. Geoană, fără măcar să fie nevoit să producă probe, pentru că Băsescu era golan bine conectat și avea școală de manipulare – a știut când să o pună pe masă. Și cum.  Și că Geoană era un prostănac. Ceea ce nu e cazul acum, nici cu privire la Ponta, nici la Nicușor.