Restaurant din Helmsdale. Am făcut rezervare cu vreo două ore înainte să ajungem acolo, duminică, pentru că avea doar câteva mese.
Restaurantul voia să vândă pește, însă doar soția a comandat somon și i-a plăcut. Și un copil inele de calamar.
Eu mi-am luat un burger care a fost OK, mai OK decât la Burger King, dacă asta înseamnă ceva, dar doar atât, poate cu completarea că porția de cartofi cu care a venit au fost OK.
Copilul cu vita și-a comandat vită și i-a plăcut.
Ce aveau bun însă, prăjituri.
Cheescake făcut în casă și ceva înghețată locală – simțeai gust de lapte proaspăt în ea.
Chelnerul, un domn turc care ne povestea despre ce mișto e facultatea la Glasgow, că e gratis, spre deosebire de în Anglia. Fiul lui mergea acolo să studieze inginerie chimică. O lume mică. Chi mică. Poze cu fi-său nu am. Nici cu facultatea din Glasgow.
Mamă câte au pus lângă somonul ăla! Mai lipseau niște murături și era toată lumea fericită. Arată că o farfurie de fel principal de la all inclusive unde și-a pus omul puțin din ce ii place
porția de cartofi cu care a venit au fost OK d-aia ba nu va ajuta dumnezeu si maica domnului. Vezi cartofii aia si te gandesti “sunt ok”. In UK e ilegal, aparent, sa ai cartofii prajiti crocanti. Si taiati mai uman in plm, nu modu asta “l-a taiat unu care nu stie cu bucataria, e nou, iertati-l”. Nici macar otetu ala nu ii salveaza*. *mereu in liverpool bag cel putin o data fish&chips cu abominațiunea asta de cartofi si chiar imi place otetu ala peste ei. La modu ca m-am bucurat cand am gasit genu ala de otet si la… Read more »