Bine, am și înclinații artistice către scenele de violență – ‘aute ce mișto zboară tomberonul ăla, ă? Zboară, puiule, zboară.
Dar îmi place poporul francez și proteste lor, cu miros de revoluție.
Gen, ce e aia protest pașnic, bă, în care tu faci ce-ți spun jandarmii, care-ți spun să păstrezi ordinea publică și să urli, da-n pungă așa și nu la ore la care deranjezi cetățenii civilizați care se uită la Netflix, că nu e nimeni obligat să te audă pe tine.
Francezii au dat foc la licee că-s aglomerați și că-s ținuți în clase cu gândaci și cu șobolani și le-au dat și benzină la șobo… ă nu, la profesori.
Așa se coalizează și se vindecă diferențele unei națiuni – vezi acolo toate culorile. Luptând împotriva statului care vrea să le-nchidă gurile și mințile.
În România am auzit că elevii protestează împotriva faptului că-s obligați să poarte uniforme. Îmbrăcându-se toți, în negru.
Atât au înțeles ei din ”liberte, egalite, fraternite”. Atâta s-a putut. Presupun că de-alde ministrul învățământului care le-a luat bursele, care îi ține în două trei schimburi prin școli și care-i scoate proști bâtă jubilează. Cât de simplu e să distragi atenția de la problemele reale – doar cu o fentă de genul ”vă bag în uniformă pe toți, dacă mă enervați”.
Pai bine bine, dar vezi ca dau foc tot la scoli, nu la primarii sau la guvern.
se stie ca daca dai foc rezolvi problema care tinea de finante.
Francezii se revolta la orice cacat. “din principiu” practic.