M-a pus copilul să ne uităm , mai întâi la Shallow Grave, pe care nu-l știam , nu-l văzusem și a fost interesant să-l văd acuma. Fie-mea face muncă de documentare că urma să aibă examen din Danny Boyle – celălalt film.
Filmul e , cum să zic – se vede că e din 1994, adică suferă la efecte, la techologie dar și la tehnica regizorală.
Însă ce-l face un film bun este subiectul, scenariul în sine și credibilitatea actorilor.
M-au surprins placut și filmul și gusturile copilului.
Dar m-a surprins tare celălalt film pe care l-am revăzut cu ea – că l-am văzut aproape de timpul lui, prin anii 2000, anume Trainspotting.
Mi s-a părut, pe undeva, dubios să mă uit cu fie-mea la un film cu depravare, vulgarități, nuditate și aproape porno pe alocuri – și nimic nu-i mai rău decât violența din filmele obișnuite 15+ , dar în capul meu e. Că problema e strict în capul meu , la a procesa că fie-mea are 17 ani acuma.
Dar mă roade ideea că studiază asta la școală și știu că acum sun ca ăia care se opun educației în școli doar că le sună lor tabu și nu vreau să fiu ăla, că eu sunt ăla pro, dar nu mă pot abține să nu mă gândesc și să nu întreb.
Bă, ce studiați voi la școală din filmul ăsta și nu, nu e revoluția sexuală din anii 90, este societatea post Thatcher in Marea Britanie, paralela între Scoția ( Edinburgh vs Londra), dintre capitalism ratat și capitalism, dintre socialism și capitalism și worst of both worlds.
Filmul e bun atât pentru poza de atunci a societății, pentru simbolistică dar mai ales pentru că aspectele ăstea se le vezi și azi – cu diferențe, dar poți încă vedea aceleași cauze ale unor probleme sociale , inclusiv de abuz de substanțe la vârste tinere. Nu mai e cu heroină, acuma e cu ketamină, dar e.
ȘI filmul ăsta se vede că e vechi, dar așa îți dai seama când un regizor chiar e bun, că filmul rezistă timpului.
Subscribe
0 Comments