Urât.Foarte urât. Despre religie

E la modă acu’ sa fi ateu,  să ai ceva cu popii. Mai degrabă antiteu.  Nu cred că există cuvântul.
Am mai spus, nu ma declar împotriva vreunui Dumnezeu, filozofic sau teoretic vorbind.  Cu siguranță sunt ateu dacă vorbim de Dumnezeul corporației creștine, sau altei corporații religioase.

Am încercat  să mă desprind de obiceiurile religioase demult. În special alea care implica finanțarea Mercedesurilor clerice.
Am încercat să evit nunta religioasă,  dar nu e ca și când m-aș fi căsătorit singur iar preferințele religioase înseamnă prea puțin pentru mine să îmi fi impus criteriul ăsta în alegerea unei soții.  Bine,  nu e ca și cum aș fi fost vreun Hugh Hefner sa am nevoie de Excel sa pot alege. 
Am încercat să mă pronunț împotriva botezului primului copil, din nou nu că aș avea ceva împotriva, doar că mi se pare inutil și bani dați la popi degeaba și expus bebeluș la frig și la alte riscuri și… nu aveam poftă să mă ocup de asta, să deranjez oameni cu bă,  hai la…
N-a mers.  S-a ocupat soția,  gen, ok fie.
La următorul copil și-a mai pierdut și ea entuziasmul și a rămas în coadă de pește până va putea copilul să se pronunțe dacă îl interesează sau nu.

În București nu am mai primit vreun popa in casă de nu imi aduc aminte când.  Nici nu cred că i-am prea auzit bătând pe la uși.

La țară ii primește tata. Când sunt la el acasă e casa lui,  regulile lui. Când nu sunt la el nu s-a nimerit să vină vreun popă.
Până anul asta.
S-a nimerit ca eram în curte,  vorbeam la telefon cu un coleg.
M-a întrebat dacă să intre, i-am zis ca nu.
Probabil că nu se aștepta la răspunsul ăsta și a întrebat din nou dacă nu îl primesc.
I-am confirmat ca nu și a plecat civilizat.  Cred că nici nu ii pasă prea tare, la fel ca și mie. E cineva tânăr din sat, cred ca îl și cunosc. Probabil că e un om ok, are doar o meserie ingrată. 
Probabil și crede în ceea ce face. Doar că eu nu.

Interesant a fost însă când i-am spus tatei. A fost dezamăgit. Să nu-l primesc pe popă.  Urât,  foarte urât din partea mea. Așa ceva…
Probabil are să îl pună să facă o tura dublă data viitoare.
Sau cine știe. Oricum,  deși nu agreează luxul expus de înalții clerici și materialismul excesiv dezvoltat știe el ca trebuie sa fie un bun contribuabil.
Plătește, cumpără calendare, deși nu merge la biserica, deși popii mai încearcă să îl păcălească că nu și-a plătit contribuția anuală ( are chitanțe).  Culmea e ca nu se supără.  Eu i-aș băga în pula mea fie și numai pentru atât.

Sigur,  cimitirul alor mei e pe tărâm creștin și dacă vreau să fiu îngropat acolo voi avea foarte multe datorii de plătit la sfârșitul vieții.  Gen, lol.
Atât că mie îmi pasă ce se întâmplă cu mine doar cât sunt viu, iar după,  facă ce-or vrea cu mine. Mi-e tot una dacă ma ard ( igienic,  dar costă bani, nu pot impune asta nimănui)  sau dacă mă dau la porci.
Eu bani de înmormântare nu am să pun deoparte vreodată. 

Că bag seamă că la asta a ajuns sa se rezume religia: Unde îți dormi somnul de veci și  cum rezolvi niște cutume lumești ( nuntă,  botez),  sanchi taine.
Atâta ca singurul motiv al existentei lor e stoarcerea de bani din buzunarul proștilor.