Merg pe strada și scriu al articol (bricolaj) trecând pe lângă doi indivizi. Mă marchează că îl aud pe unu mai în vârstă (50+) zicandu-i unuia mai tânăr ( 20+):
-Da, fratioare… Da, fratele meu…(Bla, Bla Bla)… Mulțumesc mult de tot! Și se îmbrățișează.
Scriu mai departe în treaba mea puțin dezgustat, căci ca un om prejudicios ce sunt nu cred pur și simplu în genul asta de frații între bosorogi și adolescenți la prima naparleala și îl aud pe frățior zicând:
– Bla, Bla… Să ne ajute Dumnezeu…
Și se urcă în mașini.
Sunt distras o secundă că nu înțeleg cum unul care nu e popă și crede în Dumnezeu la modul invocativ ( a pune bază în) în secolul ăsta reușește să facă suficienți bani de un Range Rover.
Plm, zic, hai, ajunge cu invidia și-mi vad de articol.
Omul în vârstă se urcă și el într-un Mondeo alb și ma dau la o parte să treacă.
Prin geamul lateral lăsat jos aud vag, dar citesc clar pe buze un: “Pizda ma-tii de mafiot!”
Tough shit, Bro!
