O fapta bună?

La semaforul ăla lungu’ de la Victoriei doua fete în verde cu clipboarduri abordează trecători. 
Bună strategie.
Doar că mă feresc de ăștia ca de boli venerice.

Cumva,  îmi rămâne privirea mai mult de 1 milisecunda în urmă,  suficient cât una din gagici să facă contact vizual și să vină întinsă :
-Bună ziua, ați dori să fiți un erou?

Putea să mă întrebe și dacă vreau 100 de mii de euro nemarcati,  o petrecere cu cocaina și două pizde mai frumoase decât ea, drept sclave sexuale, ca tot “nu” aș fi zis. Că avea clipboard. Dar să fiu erou? Haha…
-NU.
-Dar,  ați dori să faceți o faptă bună azi?
-Nicidecum. 
Gen, hahahahhaha. Eu? Să fac fapte bune de bunăvoie? Eu nu vreau de astea niciodată, darămite azi, vinerea.
Habar n-am,  textele astea ar trebui să dea rezultate la oamenii normali?

Nu m-a crezut, ci a mers să vorbească cu colega ei și a trimis-o și pe ea să mă întrebe.  Ea arătând chiar mai puțin prezentabil. Cam cum dracu îți faci calculele de persuasivitate întrebând din nou fix la fel și fără niciun atu, ba dimpotrivă? 

Să mă fi întrebat dacă, de exemplu, vreau să fac o faptă rea…

Știu că citiți asta și va spuneți că karma mă va lovi. Să știți că țin karma închisă și legată în beci și o bat zilnic cu funia udă. 

image

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments