Vulcanizare

In zona mea sunt permanent  5-6 frizerii ( saloane, pula mea, asa le zice acum) . Se inchid unele, se deschid altele. Unde nu sunt frizerii sunt Bet Cafe-uri. Se inchide un Bet se deschide un Salon si vice versa.  Prietenii ar zice ca din cauza mea se inchid astea, dar sa stiti, ba, ca si cand aveam parul lung ma tundeam minim 1 data pe luna. Dar acum m-am tuns de tot, ca na; e o chestie sa-ti stea parul ca lu’ Einstein, dar lumea tot cu “Screech” ma alinta.

In fine,  tot timpul m-am tuns cat mai aproape de casa. Bine, multa vreme m-am tuns in casa, cand aveam parul foarte scurt, dar stiti cum e cu nevasta si ” ce e cu parul asta in baie?!”. Cand pui problema asa, 20 de lei si-un drum pana la frizerie nu mai pare un efort.

De cand m-am mutat in cartierul asta e lux ( am zis ca e, nu de), ca mereu gasesc frizeri liberi la unul din stabilimentele care se indreapta, pe rand, spre faliment. Nu am mari pretentii , vreau chestii simple de obicei, nici nu stau de programari sau sa tin de un frizer. Frate, esti liber, porneste masina de tuns, ca ma asez!

Cel mai mult ma enerveaza, iar asta am vazut-o cam in toate frizeriile astea din zona mea, cand frizeritele sunt ocupate, dar nu cu clienti. Noo, ba le face una de acolo din salon unghiile, ba le  coafeaza, ba le vopseste…

Credeam ca ele sunt la munca, iar eu client. Pula mea, ce conteaza, ai programare?

Nu e ca si cum ar fi inca o frizerie peste drum. Sau doua, depinde daca s-a inchis Bet Cafe-ul.

Apogeul a fost cand au facut unii salon la mine in bloc.  Imi spal parul, cobor si le intreb pe fete daca sunt libere, daca nu, sa spuna cand si cobor eu atunci. Simplu. Dar mai greu cu clientii si la ei  ca tot cu coafatul intre ele o ard si fetele alea, asa ca ieri pe la 5 era inchis. De tot. Lacatul pe usa, vorba aia. Programul obisnuit e pana la 8:00.

Merg peste drum. Frizerita era libera dar, bineinteles, statea capra la vopsit. Ii facea alta un rosu turbulent in cap. Vad un pusti ca astepta sa fie tuns. Frizerita zice:

-Da, daca asteptati putin. Mai am un tuns si dupa aia va fac.

Sigur, un tuns dupa ce se vopseste. Zic:

-Doamna, n-astept ca stau peste drum si am treaba. In cat timp sa ma intorc?

-In 30 de minute.

Ma intorc in 40 ca stiam eu ca nu are timp si de vopsit si de tuns in 30, mai stau inca vreo 5 ,il termina pe pusti si imi zice sa ma asez, dupa ce face curat. Timp in care observ ca pustiul era client, dar nu prea. De fapt era copilul unei alte angajate, care o ardea si el pe acolo. Ce daca sta toata ziua pe acolo ( pana am plecat eu nu a plecat nici el) si ce daca probabil ca nu aduce niciun ban, ca stii cum e, eu iti fac unghiile, iar tu imi tunzi boracul, e la rand, nene!

Mind blowing! Oare de ce nu au afacerile success in zona mea?

Nu zic, de frizerita mi-a placut cum lucreaza. A inteles exact ce vreau si s-a miscat bine. In ceea ce ma priveste e suficient. Am fost chiar uimit cand auzeam ce conversatii avea cu colegele ei. Credeam ca nu ne vom intelege in romaneste. Stiti voi,  conversatii d-alea inteligente intre femei care au un “fa” la fiecare 5 secunde,  cam cum scriu eu “pula mea” pe aci si pe teme dintre cele mai demne de OTV/Acasa TV.

Acum, eu am o chestie, cand ma tund scurt imi tund bretonul in “V”, inspre disperarea nevestei. Dar nu din motivul asta, ci ca asa imi place mie. Cand dau cu capu’n gura sa se-ntepe “dujmanii”-n el gen.

Si ii spun femeii cum sa-l tunda, iar ea ma intreaba :

-Da’ de ce?

I-am spus si eu cum zice copilul al mic:

-Fiin’ca asa!

Il tunde si nu am ce comenta, parca mi-a citit si a inteles gandurile; cum i-am zis, asa l-a facut! Dupa care exclama nemultumita:

-Ia uite, arati de zici ca esti  vulcanizat!

-Poo-ftim?

-Ca vulcanizatu’ din Star Trek!

-Star Trek?

-Ala cu Picard si cu nava Entărpraiz.

Lasa ca nu apare vulcanizatu’  in partea cu Picard, sau eu nu imi aduc aminte, astea-s detalii, eu m-am ridicat si-am plecat perplexat de acolo.

P.S. De aia zic, bai nene, poate ca nu toate filmele ar trebui facute mainstream ca “sa placa la toata lumea”. Unele ar trebui sa ramana in nisa lor.