Akon. Un negru cu viziune

Introducere/ Trolaj

Mie îmi plac 2 cântăreți negri. Ăsta nu e printre ei.  Eu sunt cu Doctoru’ DRE și cu Snoop Dog, da, drogatul ăla  cu Drop it like it’s hot.  Ălora care vor să mă întrebe : ”Dar, coaie, Ray Charles, Bob Marley,  James Brown, nimic? ” le răspund simplu : ”Bă, ăștia sunt ai mei, nu e treaba mea ce ascultați voi.”

Ăsta n-are nicio treabă cu muzica, e jumătate pițigăiat  ca la desene animate din automatizare, iar dacă îmi dai softul pe mână pot și eu să ”cânt” ca el. Știu, lumea îi spune în americaneză ”Ei-can” , sau ”Ei-căn”, dar aici  la noi în România îi spunem Acón , pronunțat la fel ca ”afon.”

Acestea fiind spuse și rantul epuizat , vreau să mă declar oficial fanul lui.

Îl urmăresc de ceva vreme, cu oarecare invidie, că n-am și eu un milion de parai, dar ieri am intrat pe facebook să-i scriu ceva lui frate-meu și  am văzut un meme cu el , în care e apreciat pentru faptul ăsta, dar bineînțeles că din motive naive.  Și care meme se propagă și vreau să fiu eu primul care îl demontează și-l montează la loc cum trebuie.

Și merită efortul să scriu pseudo-eseul ăsta despre viitor.

Nu știu dacă am mai scris aici, dar cine a mai vorbit cu mine după ce m-am întors din Zanzibar s-ar putea să mă fi auzit zicând că dacă aș avea 1 milion de dolari aș investi într-o companie de electricitate pentru Africa.

O poveste din Tanzania

Vorbeam deunăzi cu un tip Daniel ( un creștin de-al nostru, să nu zică careva că mă-ncurc cu musulmani, lol) , din Tanzania, venit pe insulă să vândă ace brice și carice, ca să facă bani să se însoare.  Problema lui era că  îi trebuiau parcă 12 vaci ca să poată să-și ia o nevastă. Era cerință obligatorie. Mai multe vite, liber la mai multe neveste, dar asta era norma. Iar lui îi mai lipseau câteva, că avea doar una. Și avea spre 30 de ani, era cam trecut pentru grupul lui social, un ratat cum ar veni. Era un băiat curajos, se bătea cu leul în junglă, făcea mai bine de 700 de kilometri de casă ca să vândă chestii, îi uimea pe ăia din satul lui cu telefonul lui mobil cu muzică ( smartfone), chit că îl consider un dobitoc, că vorbea engleză cât de cât, și germană mai bine ca mine atunci, dar se întorcea toamna de toamna în gaura aia de cur numită tribul unde locuia.  Însă tot la fel fac și eu întorcându-mă în România, așa că, păstrând proporțiile , să nu ne întrecem în ipocrizie.

Ce mi-a atras atenția a fost faptul că a zis că cel mai bogat om din zona lui e un nene care le încarcă telefoanele cu o celulă solară. E așa de bogat, are 4 mașini. Zicea că plătesc 2 sau 3 dolari pentru fiecare încărcare. Poate exagera să-mi trezească simpatia, dar cine știe, oricum, e clar că omul ăla se îmbogățise cu o singură celulă solară.

Să mor de nu mi-a trecut prin cap să-l caut pe WhatsApp și să-i trimit o celulă solară de 400W, doar ca să-i trolez afacerea ”bogătașului” ăluia care subjuga tot satul. Și dacă nu eram așa de zgârcit precum sunt aia trebuia să și fac. Așa din invidie că nu am 1 milion de dolari să pun pe picioare o centrală întreagră. Mai micro așa, dar garantat scoteam de zece ori banii în zece ani.

Care e treaba cu Akon

Treaba e că s-a umplut de aplaudici pe internet care-l laudă că uite, Akon face pentru africani ce nu au făcut atâtea consorții mondiale de electricitate, care sunt răi că se gândesc numai la profitul lor, nu ca ”fratele” nostru negru care se gândește la Senegalezii lui, sau cum îi cheamă pe ăia de unde originează. Și să nu uităm de organizațiile de caritate. Unicef, Salvați copiii, etc.

Pe jumătate au dreptate, în sensul că companiile ăstea nu au făcut ce face el, nu pentru că ar fi răi, ci pentru că-s proști, pula mea directori puși pe pile, fără pic de vizuină, sau viziune, cum se spune.

Pe jumătate nu, ca nu-i bag vorbe în gură, dar nu cred ca lui Akon îi pasă mai mult de africani, în mod direct, decât îmi pasă mie, dar cine știe, poate îi pasă.  Dar ceea ce cred eu, e ca el e aproape la fel de inteligent ca mine, cu diferența că e un pic mai cunoscut și că are mai multe milioane de dolari să le bage în chestia asta și va genera, fără îndoială, tracțiune, dar mai ales și mai multe milioane și miliarde de dolari, în vreo 10-20 de ani.

Da, e mișto să te lauzi că faci un bine omenirii aducând curent către 600 de milioane de Africani, și chiar e un mare bine făcut omenirii pe de-o parte, pe de alta, n-ai de unde să știi ce dracului vor face 600 de milioane de Africani când vor da de curent. Că dacă fac încă 1 miliard două sute de milioane de Africani nu e bine. Să sperăm, însă, că se vor speria de cât de urâți sunt la lumină și se vor ocupa cu alte chestii mai utile, dar nu foarte utile că vor crea o mare distorsiune pe piața de producție și pe piața muncii, în general. Veți vedea. Dar ce e mai important e ”cât credeți voi că va costa factura a 600 milioane de abonați la curent, dar mai ales cine o să încaseze banii ăia?”.

Primul care-și pune problema că de unde să plătească ăia curent merită premiul ”prostul satului cu agravante” și poate să-l întrebe pe tata de unde plătea curent prin 1960 când încă umbla încălțat în opinci de porc.

Și șmecheria e că o face cu energie regenerabila, panouri solare chestii și că deja numai e ceva nou, ce necesită cercetare și multă incertitudine.

Toți ăia care au păreri de genul  – energia solară nu e eficientă, ar fi faliment dacă nu ar fi subvenționată, e prea scumpă comparabil cu folosilii, statele comit o eroare că subvenționează economia asta – sunt  invitați să se alinieze și să-mi sugă pula, pe rând,  din două motive.

1  – ar fi că eu cred că nu prea avem de ales pe termen ung dacă vrem să devenim o civilizație respectabilă, pe  scala Kardashev. Altfel, cu energia pe care o producem acum, vom face pipi in boscheții din jurul casei multe milenii de aici încolo.

2- ar fi că în Africa nu se aplică economia producerii de electricitate cu combustibili fosili, care a fost disponibilă  de atâta timp și totuși uite că ăia nu au curent. Scalabilitate, transport de materii prime și alte riscuri. Nu intru în detalii legate de problemele săracilor.

Care e treaba cu Africa, curentul electric și viitorul?

Dacă mă întrebi pe mine, Sahara ar trebui transformată într-un panou solar imens și ar rezolva problema energiei pe foarte mult timp de acum încolo pentru aproape întreg Pământul. Nu e ca și când ar fi grânarul Africii acolo, sau alegeți voi ce alt clișeu agricol vreți.

Transportul curentului pe distanțe lungi

Da, știu nu merge așa de simplu să produci curentul în Africa și să-l tragi pe cablu în toată lumea, că fie pierderile cu transportul sunt foarte mari, fie te costă foarte mult să faci infrastructura de transport cu medii de transport foarte groase , etc. Cabluri , adică. Nu intru în detalii, dar ca să nu ziceți că vorbesc bălării, ca un profan, citiți aici, daca vă interesează.  Pe scurt, să transporți energia electrică pe distanțe de 1000, respectiv 2000 de km ai pierderi de referință de circa 6-7% și respectiv 10% in sistem HVAC ( înaltă tensiune, curent alternativ) ,respectiv 3.5% și 5% în sistem (U)HVDC, care e un sistem mai nou,  ceva mai costisitor și implică un grad de complexitate în plus. Oricum, valorile sunt să vă dați seama cam cum cresc pierderile dacă încerci să tragi curent din Sahara pe 20 000 km  ( cel mai  îndepărtat punct, gen) și să-mi urlați aci că ”vezi, bă, boule, că nu merge ce zici tu?”

Și nu merge. Nu așa.

O întrebare însă merită pusă. Pentru ce au oamenii cea mai mare nevoie de energie, care obligă la aprovizionarea locală?

Becurile din casă,  transport, aer condiționat, căldură, sau producția industrială și serverele ( infrastructura IT) ?

Avem soluții locale pentru becuri,  în ceea ce privește transportul se poate lucra un pic, căldura se reglează în majoritatea zonelor altfel, sau se va putea balansa mai bine în viitor, dar producția industrială și serverele vor consuma din ce în ce mai multă energie.

Un Banc prost din viitor

Cândva, în viitor profesoara de economie globală va întreba în clasă :

-Copii, dacă ați proiecta o fabrică unde ați amplasa-o? Spune tu, Bulă!

-La soare, doamnă.

-De ce, Bulă?

-Că la soare e cald și bine, doamnă, și că nouă nu ne place munca.

Și Bulă ar lua nota zece, în timp ce colegi mai cârcotași și mai hipsteri ar încerca să atace idea.

Pe scurt . De ce avem  nevoie, copii, într-o fabrică? Amuzant,  astăzi, prin părțile ălea de lume răspunsul e ca de copii avem nevoie în fabrică, că-s ieftini. Corect.

De energie, materie primă și de forță de muncă?

Care-s provocările amplasării unei fabrici?

Soluții pentru minimizarea costurilor cu energia, materia primă și forța de muncă?

Care-s provocările cu amplasamentul unei fabrici în deșert? Dacă energia e acolo?

Costurile cu transportul materiei prime și forța de muncă, că nu-s prea mulți negri de nisip calificați prin Sahara, nu? Și nici nu se trăiește prea bine în deșert, să relochezi multă lume acolo.

Materia primă se transportă oricum pe oceane dintr-o parte în alta a lumii. Sau din josul Africii. De ce nu?  Singurele probleme de rezolvat sunt securizarea Golfului Aden ( dar asta e o glumă, la nivel mondial). Sau a unora din statele Africane de la granița cu Marea Mediterană. Egiptul e deja în curs de securizare. Va urma Tunisia și ar cam fi suficient pentru o vreme, dacă libienii insistă să trăiască încă 50 de ani în Evul mediu.

Dar domnu, forța de muncă?

– Copii, cine compune forța de muncă din fabrici și uzine?  Azi răspunsul include și copii, desigur.

-Roboții.

-Și de ce avem nevoie pentru roboți?

-Energie și materie primă?

Deci care-s provocările amplasării unei fabrici în viitor?

-Energie și materie primă.

-Deci unde vom amplasa o fabrică în viitor?

Cândva în trecut, un alt vizionar, de data asta, alb, a făcut deja asta. Îl chema Elon Musk și a făcut o giga fabrică într-un deșert. Acoperită de panouri solare.  Și au mai pus și pe lângă că aveau nevoie de un pic mai multă energie.

Faptul că un cântăreț  de muzică rap, care, prin urmare îl plasează la nivel de manelist internațional, s-a gândit la o astfel de investiție ( sau poate a fost sfătuit de niște consultanți financiari plătiți mult mai bine decât mine) mă face să am tot respectul. Și invidia, pula mea, încă o șansă ratată să devin miliardar.