Creșterea economică “spectaculoasă” a României, inflația și cursul Euro

Se învârt în jurul aceluiași ax. Balanța comercială.

Cresterea economica brava nu ingrijoreaza pe nimeni, e de bine. Dar daca e de bine, de ce nu se vede? Cu exceptia faptului ca s-a cam vazut, dar nu cum se asteapta lumea, in conturi, ci in consum/importuri.

Diferiți analiști încearcă să explice  cum inflatia si roborul si ce mai e sunt legate de politicile fiscale  si instabilitate politica.  Indirect e si asta, dar mai simplu, nu.

Oameni mai simpli incearca  viziuni mai simple, bazate pe observatie.

Pentru ca, da, in principiu e corect,  romanii mananca atat de mult de craciun incat se vede in cursul euro. De toti banii, cum s-ar spune.  Pe de alta parte e amuzant sa vorbesti de ecuatii diferentiale ca si cand le intelegi.

Cumpărându-se masiv euro, apare un deficit de monedă europeană pe piață și atunci, conform celei mai simple ecuații Euler–Lagrange, 

Macar o amarata de derivata de ordinul intai pe diferite  intervale daca poti sa rulezi,  iti arata trendul ,  ca de derivate de forma, care sa iti indice curbatura sau deviatia (aberatia) evolutiei  cursului euro, nu poate fi vorba, asta-i clar.   Ca ar trebui sa rulezi derivate de ordinul 2, si respectiv  3.

Ca atunci ar  fi vizibil ca “efectul de sarbatori”  e doar o parte din ce se vede deasupra liniei rosii de trend pe termen lung. Matematic asta se poate studia cu o derivata de ordinul trei  pe  seria (“functia”) care descrie evolutia cursului. Si-ti arata, daca e cazul ( si e, intradevar) periodicitatea deviatiei.  Care e ceva mai simpla decat cea mai simpla analiza diferentiala  .

Cu alte cuvinte, daca nu cumva Craciunul tine de anul trecut si se accentueaza pe zi ce trece, trebuie ca toata diferenta de curs cuprinsa intre linia care da nivelul de anul trecut si linia care descrie trendul se explica altfel. Ca-i clar un trend crescator si daca toate efectele se acumuleaza exista posibilitatea sa devina si concav, cu  diferitele  deviatii periodice acumulandu-se in sensul amplificarii trendului de crestere.

Motivul era destul de clar de la jumatatea anului. Deficitul in balanta comerciala era atunci de 5.8 miliarde  de euro. Adica diferenta dintre valoarea bunurilor si serviciilor exportate fata de cele importate.

Iar pentru “matematicieni priceputi” mai trebuie adaugat din acelasi text faptul ca exporturile  au crescut  fata de finalul anului anterior cu 9.6% ( asta-i de bine), dar importurile cu 12.4%,  care-i de rau.

Deficitul comercial pe tot anul 2016 a fost de cca 10 mld eur.

La modul grosier, ca nu am timp si oricum nu intelege nimeni daca m-apuc sa aplic eu calcule exhaustive, si oricum nu ne uitam la maruntis, 0.8 mld de eur in 6 luni reprezinta nu “pierderea” din balanta comerciala, ci o accentuare a pierderii pe balanta fata de, atentie, sfarsitul lui 2016.

Pentru toata lumea, economia duduie din nou, din nou pe consum. Din nou, cum dau de cascaval, romanii apasa pedala pe importuri, ca ce dracului sa faci. Iar asta explica si partea “spectaculoasa” din cresterea economica. Daca nu ar fi crescut consumul deloc, adica o economie cu acumulare de capital, care n-ar fi neaparat de bine, rata de crestere economica a Romaniei ar fi fost sub jumatate din cat se va fi raportand la sfarsitul anului, 7 -8 %.

Dar pentru  ca suntem un popor de oameni saraci si mai degraba consumatori decat platitori de datorii consumul contribuie si el la boost-ul economic. Cand consumul depaseste de fapt cresterea reala  avem situatia 2007. Nu va speriati, nu cred ca e inca momentul. Mai e loc sa se extinda mamaliga.

Tot ce vreau sa spun e ca atat inflatia, cat si cresterea cursului euro, a roborului, cat si cifrele spectaculoase ale Romaniei se explica simplu daca te uiti ce tip  de economie desfasuram.

Din rapoartele BNR a crescut din nou si gradul mediu de indatorare al populatiei, desi cica ne merge bine. Bine, nu gradul meu, dar asa in general. Mie sa-mi multumiti ca va echilibrez balanta comerciala. Export servicii pe valuta si platesc servicii, produse si credite in Romania, parte pe lei.

Ne merge bine, aha, da’ cand fondul e ca d-abia schimbi parizerul pe salam – de import (joke) , nu-i optimist. Nici pentru cursul de schimb , nici pentru inflatie.

Daca te uiti la nemti, de exemplu, balanta lor comerciala e cu 24 miliarde de euro in surplus, cu o usoara crestere fata de anul trecut.  Surplus pe o singura luna.

Oricum, tot ce voiam sa va spun e ca cursul euro creste pe bune, nu doar  sezonier, ca e Craciunul, si ar fi foarte misto  ca dupa anul nou sa scada la 4.49, fie si pentru cateva zile, dar trendul e clar si e nevoie de mai mult decat sa nu mai mancati banane de craciun ca sa se schimbe.

Le mort, lui, il ne sait pas qu’il est mort… ce sont les autres qui sont tristes.