Un alt zbor cu romulani: București – Stuttgart

Am niște rude care zboară periodic la Stuttgart, da’ nu ca mine, ci din Sibiu, însă tot cu Bluieru’, și au zis că e ok.

Așa că am luat și eu zborul de săptămâna care a fost tot cu ei.

Pe scurt, calitatea pasagerilor a fost mai bună decât aia înspre Luton/ Gatwick cu Wizz, dar nu chiar mare diferența.

Ok, la dus a fost ok,oameni normali cu excepția câtorva . Am identificat două “elemente negative”, cum ar zice poliția. O tanti foarte întunecată și la chip și la gură, care vorbea mizerabil și incorect și o altă tanti cu niste buze așa umflate, de cred că mergea în Germania la făcut curățenie, aspirat, că să sugi pula cu așa ceva mi se pare extrem și cu potențial dureros.

La întors, alta a fost treaba și calitatea transportului s-a perimat rapid. Erau mai puțini pasageri pe zborul de 12 ziua,vineri, un număr destul de mare cred că aveau card de fidelitate denivel lichea sau golan. Adică simțeai așa că ești într-un avion în care nu ai vrea să fi, ca să nu mai punem la socoteală că și avionul era o praștie cam veche. Un Boeing 737-300 din ăla clasic, care nu are aripile îndoite la vârf.

Ca să vă dați seama, pe acuma Boeing a ajuns la două îndoituri la vârful aripilor . Cred că e ca la aparatele de bărbierit, cu cat e mai nou cu atâta are mai multe lame.

Deci avionul ăla era de pe vremea aparatelor de ras cu care se bărbierea bunică-meu.

Așa și arăta. Și populimea cum am spus. Până m-am apucat de ascultat audiobookul vieții, am făcut bird watching .

Am speriat și soția, spunându-i că e o rablă, s-a speriat și mai tare când a văzut că la aterizare (cu aplaudat, regulamentar ) ne aștepta o mașină de pompieri; plm, a fost ceva defecțiune, dar minor, nu ca aia recentă de la Ryanair, cu ăia de le-a dat borșul pe nas și pe urechi de la de și re-compresie.

Ăia ca călătorii nu aveau nicio gară și niciun peron, nu cred că mai văzuseră avioane și aeroport, gen nu găseau ieșirea, mă întrebau niste unii pe mine, dar la modul ăla în care tu pui întrebări și te adresezi aerului, impersonal, când lângă cineva, că ți-o răspunde el. Parcă eu vorbesc cu ăia care călătoresc cu avionul în șlapi.

Norocul lor cu soția , că altfel cred că și azi erau tot în aeroport.

Altfel, frumos la Stuttgart, mă chinui sa micșorez niște poze să le arunc pe aici, că aș mai avea vreo două de zis.

Legat de zboruri și români, încep să cred că la Sibiu la aeroport e aerul mai rarefiat și e și calitatea oamenilor e mai bună, că așa se laudă cei pe care îi cunosc și au zburat de acolo.