Pentru mine clientu’ e client si imi place sa pot sa execut ceea ce vrea.
Daca vrea sa-i desenez pe pula o pula mai mare, ma conformez. Ii bat pula pe nicovala pana se umfla si-i desenez una mai mare. Eu am invatat la scoala ca ordinele se executa si dupa aia se discuta. Sau asta era in armata? In fine, stiu dictonul.
Destul de des mi se cer chestii care-s absolut impotriva firii, au a solutiei tehnice folosite. Sau.
Eu zic o data, de doua ori, motivez ce-am de spus, da’ nu ma pun cu curul in usa ca nu vreau sa fiu cunoscut ca ala care nu face ( I am a mexican , not a mexican’t) si imi plac si banii; sunt platit la ora, pana la urma urmei.
Asa ca in toatele proiectele care dureaza prea mult ajung io cunoscut ca ala care face concesii, care face din cacat bici, care cand au unii o problema si nu se inteleg care tre’ sa munceasca pentru a o rezolva ajung repede la concluzia ca “bai, tu trebuie sa faci asta. E musai, altfel nu se poate.”
Dupa ce le spun tuturor ca iar nu e bine ce vor, ca eu le pun cate pule vor, da’ cineva va trebui sa care sacul de coaie, apoi m-apuc de munca gospodareste.
Iar mai pe urma lumea se intreabă “da’ de ce e asa greu de modificat CHESTII? ”
-De pulă să mă treceți strada pe gheață, de aia.
-Catalinx, noi nu putem sa transformam denumirile la campurile astea in platforma de integrare. TREBUIE s-o faci tu.
-Fac.
-Catalinx, nu putem sa procesam datele cu “leading zeroes” in platforma de integrare. Poți să le tai ?
-Pot.
-Catalinx, nu pot procesa zerourile in UI, poti sa le scoti?
-Pot, futu-va in bot, le scot de tot din definitie . BINEEE?
-Perfect.
-Catalinx, Ce s-a intamplat cu zero-urile ? Noi vrem zerouri in Data Warehouse, ca mai avem niste date similare , legacy care nu au si nu vrem sa le confundam cu..
-Si nu le puteti pune, lua-v-as familia in pula? Nu vorbiti cu aia de la integrare sa vi le puna?
-Nu, ca nu au timp, nu vor , ca tre’ sa fie self-service. Ca.
-Ca-mi bag pula in mamelele voastre, stai sa le pun la loc si uite-le aici cu si fara, dar, ba, PM-ul mortilor ma-tii, de ce ma ocup eu cu asta?
-Nu stiu. Stai sa verific. Verificat. E mai simplu asa! Ca altfel ne costa mai mult. Ca. Ca stim ca tu poti s-o faci repede. Nu te strici acuma, nu?
-Bine. Beliti voi pula, cand plec eu.
Si pe urma navalesc toti. Vreau si eu aia si eu aia si eu aia. Si bag. Si pe urma vine PM-ul:
-Catalin, ce dureaza atat?
-Pai, uite, ce dureaza, ca tre’ sa fac toate cacaturile astea si dureaza, boss.
-Aaaaoleo, pai nu erau parte din plan. Am zis ca facem altfel.
-Am zis, tu si cu mine. Da’ astia-s de alta parere. Ei “nu pot” sa adere la coditiile din specificatie.
-Ia, spune-mi mie detaliile poate te pot ajuta.
-Acum? Nu cred.
-Cum sa nu, doar sunt Project Manager.
-Pai uite. A trebuit sa fac A, B, C, D, parte din X. Am facut A, B, C si mai am D.
-Pai, stai ca te scutesc de munca imediat…
-Bai, nu.
-Ba da, ba da, stai sa-i iau pe astia la pula.
-Babaeti, nu trebuie sa facem ABCD asa, voi tre’ sa faceti asa, ia, hai, toata lumea mana pe treaba.
Io:
-Domnu’ PM, incerc sa va zic ca asta nu ajuta. To’ma mi-ati dat de lucru de 3 ori mai mult, ca tre’ sa schimb A,B,C inapoi.
-Ee, pula. Atunci hai, da-i inainte.
Dau.
Vine seful PM-ilor.
-Platforma asta de integrare pe care am cumparat-o e UN SUCCESS MAJOR. Am avut cateva probleme de integrare, dar functiononeaza, pana la urma FIX cum ne-am imaginat. Aplauzeee.
Corul handicapatilor: “Yes, yes, yes! Bonuuuuus. Primaaaa!”
Doua zile mai incolo incepe sa adie vantul cu cacat de prin ventilatoare, pe la teste, pe la partea cand prezint solutia tehnica catre echipa clientului, sa preia ei munca si nu le convine ce-au de mentinut. NOrmal. Nici mie nu mi-ar. Si se plang.
Seful PM-ilor:
-Baaaaaaa, ce pula mea e aici, astea-s treburi de integrare, ce-i cu strutocamila asta aici?
-SUCCESS MAJOR, BOSS! Aia e!
Man, da un semn cand esti pe acasa ca poate ne si intalnim IRL. Am si eu cateva de genul de povestit…
Una scurta: Clientul cu desktop-uri Windows, dar servere doar pe linux si doar in cloud. Pt fiecare rahat trebuia sa se autentifice cu alt user si parola. Ii intreb daca nu prefera o solutie de single sign-on la care ei imi raspund: Pai si daca uitam parola la user?
Facepalm!
un sef mi-a zis la un moment dat ca trebuie sa invat sa spun NU in anumite momente.
am inceput sa spun NU si viata mea a devenit mai usoara. n-am mai fost considerat baiat bun si nici nu m-a dat nimeni afara.
ba chair la un moment dat am aruncat cu telefonul (de serviciu) dupa un PM si atunci a inteles ca NU chiar inseamna NU.
s-a dus la altcineva si i-a rezolvat problema.