Economie comparativa de juma de an

Care e directia si cand vine?

Sedinta BNR de politica monetara de juma de an.

  1. Inflatia e peste tinta.

, membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflației și-a stopat ascensiunea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4 la sută, deasupra intervalului de variație al țintei. Totodată, pe ansamblul trimestrului II creșterea acesteia s-a temperat semnificativ, așa cum s-a anticipat, iar majorarea față de luna martie a fost determinată de acțiunea factorilor pe partea ofertei, potențată pe anumite segmente de excedentul semnificativ de cerere agregată. Determinante au fost creșterile consistente, chiar peste așteptări, ale prețului combustibililor, în contextul măririi cotației petrolului și a raportului leu/dolar, contribuții mai mici fiind aduse de majorarea prețului produselor din tutun și de scumpirea legumelor și fructelor.

BNR vorbeste de cauze generice ca marirea cotatiei petrolului si raportul leu-dolar.

Hai sa ne uitam un pica la vecinii si pretinii nostri – Bulgaria.  La ei, varful a fost pe la 3.2%, cu o medie estimata la 2.4%. Probabil ca Bulgaria a trecut la electric, daca-s mai putin afectati de cotatiile la petrol, sau poate la ei nu s-au scumpit castravetii.

 

Raportul leu dolar e important, dar daca il comparam cu bulgarii, noi stam bine, ca la ei s-a dus in cap mai tare. Per total diferenta e similara , cam 10%, dar daca va uitati la linia temporala a prabusirii si aria pierduta  timp x index, e limpede de apreciat ca vecinii ar fi trebuit sa fi fost afectati mai tare.

Prin urmare  concluzia BNRului,  e un pic machiata pe ici pe colo. Ce baga ei sub pres la cauzele inflatiei?

Modul cum te afecteaza diferenta de curs si cauzele.

Nu se spune nimic de balanta comerciala, in cauzele inflatiei, o amintesc ei in raport in legatura cu declinul cresterii economice si  cu proiectia pozitiei in ciclul economic. Care era o problema si anul trecut, doar nu s-ar fi rezolvat anul asta. Desi nici asta nu explica total burst-ul de inflatie.  Balanta comerciala a Romaniei:

A Bulgariei:

Ambele tari au balanta comerciala negativa, asta e clar.  De ce are Bulgaria o balanta comerciala mai buna, in metrica absoluta? Adica, mai putin proasta, ca sa fim cinstiti.

Pentru ca balanta comerciala negativa e cauzata de import de bunuri si servicii de consum in exces ( raportat la productie proprie, mai exact export) , iar consumul e o functie al carui volum e dat de populatie. Ori la populatie raportul e de circa 2.x/ 1 in favoarea Romaniei. Si cam asa arata si cifrele pe balanta aia.  De ce de bunuri de consum? Pentru ca daca importi otel si faci masini si exporti masinile ai pe segmentul ala balanta comerciala pozitiva, nu ma opresc sa explic asta.

Ca sa fie mai clar -10% pe curs la dolar in ambele tari afecteaza in mod diferit valoarea monedei locale in functie de cati dolari ai de acoperit pe balanta comerciala negativa.  Sigur, balanta asta e exprimata in Euro ca am luat datele de pe un site care calculeaza asa.

Daca masa monetara a Romaniei ar fi, raportat la Bulgaria, cum e populatia, atunci balanta comerciala negativa ar afecta valoarea monedei locale similar.  Pai, hai sa vedem.  Ma orientez dupa M2, pentru ca desi inflatia afecteaza toata masa monetara, pana la M3, in sens invers, nu prea poti influenta rata inflatiei cu actiuni si imprumuturi, decat daca le tranzactionezi si folosesti instrumente monetare din M2 ( care include M0 si M1).

1BGN  = 2.38 RON.

88,819 * 2.38  = 211,389 RON

Reiese ca Bulgaria are o masa monetara M2 un pic mai mare  decat Romania, raportat la  deficitul de balanta comerciala.

Raportul maselor monetare 1.71, raportul sumelor din balanta negativa  >2

Fireste ca masa monetara nu se construieste in functie de balanta comerciala, dar cand ai de acoperit o suma in dolari mai mare decat dubla cu o masa monetara mai mica decat dubla, e evident cum afecteaza asta inflatia, aka valoarea monezii tale. Este?

Dar cel mai important aspect la cauzele inflatiei, pe care BNR il  lasa acolo in praf, sub masca “cursul leu dolar”  cresterea imprumuturilor statului.

Uite ici simplu. Ignorati cifrele ca unele sunt in euro, altele in RON, dar se vede simplu din evolutia graficelor oricat de retardat ai fi.

 

Bulgaretii si-au bagat  piciorul in datorii anul asta si se cam vede.

BNR viseaza ca rata anuala a inflatiei se va mentine sub 5%. Daca te uiti ca a fost un an agricol relativ ok si ca au crescut un pic si alte sectoare de productie, e posibil. Pe de alta parte, raportul zice:

În același timp, membrii Consiliului au observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a mărit din nou în iunie, la 6,8 la sută, acesta depășind astfel pe ansamblul trimestrului II valorile medii înregistrate în precedentele două trimestre. Dinamizarea a continuat să fie susținută de creditul pentru consum, al cărui ritm de creștere și-a accentuat tendința ascendentă, în corelație cu evoluția câștigului salarial, principala contribuție aparținând însă împrumuturilor societăților nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească în iunie, ajungând la 65 la sută, ceea ce este un fenomen salutar din perspectiva robusteții economiei.

Pe scurt a crescut si gradul de indatorare al populatiei, mai ales in zona de credite de consum , iar banca “saluta” faptul ca  creditele sunt preponderent in lei. Sigur, asta ar trebui sa fie de bine, pentru ca ajuta un pic la controlarea inflatiei si a damage-ul evolutiei de curs. Ar trebui, da’ fiind romulan obisnuit cu politicile antagoniste ale BNR, eu cred ca salutul asta e un fel de “v-am pupat pe portofel, urmariti cu interes ROBOR-ul”.

Din punctul asta inainte, daca nu se elibereaza presiunea pe mentinerea cursului valutar ( vezi balanta comerciala), treaba trebuie sa rasufle acolo, in rata dobanzii la creditele in lei si un pic de inflatie. Care aveti credite cu tracker pe ROBOR,  ‘mniezo cu mila.

Partea proasta e ca nu cred ca vine criza nici anul asta si probabil nici in prima jumatate a anului 2019. Da, proasta, nu buna. Cel putin nu in Romulania, ca noi suntem mai lenti si la economie si la minte cu privire la consum. Ceea ce inseamna ca ar fi un bun moment sa-mi vand apartamentul si la anul, da’ sa vedem unde dracu’ o sa locuiesc, daca fac asta.

Daca  e ceva de retinut, totusi, din raportul BNR, e ca eu nu mi-as tine rezervele de bani in lei. Cum nici nu mi le tin. Am vreo 4000 de lei acum prin conturi. Si vreo 300 cash. Ca saracii.

Asta o poti observa si daca te uiti in buletinul lor pe luna iunie, ultimul publicat, cu privire la “depozitele gospodariilor populatiei”. In total valoarea depozitelor overnight ( cashflow disponibil) a crescut , cu 21% la lei si cu 42% la euro.  Depozitele la termen au scazut, pentru ca  nu  e o componenta atractiva, insa irelevant pentru a afecta totalul cashului in banci. Asta inseamna 2 lucruri. Unul ar fi ca exista evident crestere economica din moment ce se stocheaza moneda in banci, al doilea, ca pentru “gospodariile populatiei” nu-s foarte multe oportunitati atractive de investitii si stashing cash prezinta riscul / certitudinea devalorizarii prin inflatie.

Stim cu totii ca prima optiune de investitii pentru romanul mediu cat si strain reprezinta real estate, ca depozit sigur de valori. De aia si preturile.

 

 

 

 

 

7 Replies to “Economie comparativa de juma de an”

  1. .. și ai pierdut atâta energie și timp scriind articolul ăsta bine documentat pentru că… ?

  2. Ma interesau pe mine cateva aspecte legate de bani si de cand vine in mortii ei criza aia odata. Analizez mai bine in scris si daca tot fac efortul il las aci, ca nu strica.

  3. Mike Robinson lucreaza la UK Column, o sursa de stiri “alternative” si senzationaliste. Ce spune el acolo e mai mult proiectie ipotetica decat date cu sanse realiste.
    Iar articolul ala e o transcriere a opiniei aluia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.