Am vazut ceva stire cu ce discutau miercuri astia prin Parlament si era subliniata o stire total neinteresanta cu privire la faptul ca acum parlamentarii se pot suspenda, intre ei, de la activitatile din parlament ( cu exceptia votului) pe perioade de pana la o luna, pentru nu stiu ce probleme de civilizatie. Cre’ ca vor sa ii ia la palme pe astia de la USR care cam pun curu-n usa. Caca-maca, chestiuni neinteresante, serios. Sa se suspende intre ei cat vor, da-i in pula mea pe toti.
Cica rectificare bugetara fata avizul CSAT, vai doamne, pai daca-i o problema sa fie dizolvat parlamentul, alegeri anticipate, Iohaniis , ”astia” din ”statu’ paralel”, nimic? Atunci bine.
Ce am gasit interesant e discutarea unei legi deja trecute de senat care introduce noi conditii de preemtiune si limitare a drepturilor de cumparare/ vanzare teren extravilan – adica agricol.
Daca trece, ar fi vorba de proiectul de lege 336/ 2018 .
Nu pot reda text , ca aia de la Senat inca scaneaza hartii scrise electronic si printate, ca poza in PDF. CSF, NCSF, pun si eu extras din poze.
Agentia Domeniilor Statului e o mizerie folosita pentru dedicatii fara-numar, fara-numar. De aia au si bagat-o in lege, gen uite ba, daca vrei sa vinzi pamantu’ Agentia ASTA, nu altcineva de la stat cum ar fi primaria localitatii din jurul careia se gaseste lotul ala, nu altcineva de la stat, dar ASTA are drept de preemptiune.
Si mai jos, nu mai pun poze, se impun tot felul de conditii pentru arendasul care vrea sa cumpere terenul dat in arenda, unele care vor sa faca un fel de control asupra cumpararii de terenuri din exteriorul tarii, dar care, in fapt sunt doar pe jumatate eficace, cum ar fi ca arendasul ( persoana juridica) sa aiba contract de arenda pe terenul ala in vigoare, adica nu vii sa cumperi de-a moaca, sa aiba domiciliul ( sediul social al PJ-ului) in Romania de minim 3 ani – care nu blocheaza pe nimeni din astia care au luat deja terenuri in control si care au deschis aici firme in 2014, cand s-a dat liber.
In schimb ii impune arendasului persoana fizica sa fie domiciliat in localitatea respectiva, care, in teorie e un cacat maxim. Pai, pula mea, daca vreau sa imi iau o padure de 10 hectare unde gasesc, ca la mine n-am de unde, ce-o sa fac sa-mi fac mai intai domiciliul acolo? Hai muie.
Articolul 4 care permitea vindererea terenului catre orisicine dupa expirarea perioadei de preemptiune a fost mutilat si favorizeaza marile antreprize cu activitati persistente in zona de mult timp, localnicii, si mismasurile, evident.
In schimb face deosebit de dificila cumpararea de teren de catre strainezi. Tre’ sa ai 3 ani de rezidenta IN LOCALITATEA CU PRICINA, nu asa oriunde, daca vrei pe PF, iar pe persoana juridica, tre sa ai o intreprindere agricola ( sunt sepecificate procente din venituri care trebuie sa fie din agricultura si alte chestii ). Marii giganti de investitii, straini, tot vor reusi sa faca asta cu mici artificii.
Sa zicem ca vrei sa cumperi 10, 000 de hectare de teren in Romania, ca e ieftin si de ce nu ( era ieftin ).
Cumperi o asociatie de-asta mai prastie care produce profit canci, adica te faci asociat majoritar gen 99% in acte si o folosesti pe aia ca pe un mapeț sa iti cumperi ce vrei pe numele ei.
Este introdusa o protectie acolo cu privire la vanzarea terenurilor dupa dobandire. Instrainarea este permisa doar dupa 15 ani de la cumparare ( Art 4 (1) ), ceea ce limiteaza din lichiditatea si folosirea terenului agricol ca pe un asset investitional pe termen scurt si speculatoriu.
O alta protectie este interzicerea acceptarii de catre banci a terenului extravilan ca garantie pentru imprumuturi.
Asta are 3 efecte benefice:
1) Cel mai important este eliberarea terenului agricol de situatii in care e blocat de la folosinta datorita sechestrului in vederea executarii .
2) Protectia la instrainare catre ne-rezidenti prin executare .
3) Protectia la bule speculative. Daca terenul in sine nu poate fi folosit ca garantie bancara, nu pot contracta un credit de tipul creditului imobiliar ipotecar.
Ca nota finala sunt aspecte:
- In context international European tot mai multe tari iau masuri preventive la tranzactionarea bunurilor imobiliare, fie terenuri, fie imobile catre cetateni care nu-s rezidenti, sau care nu sunt rezidenti in zona aia. Initial, nisa asta a intrat in cadrul liberului schimb intracomunitar si libertatii de circulatie a populatiei, insa peste tot populatia locala a avut parte de bully-ing in sectorul imobiliar si agricol , din motive de specula, evident. E bine daca intr-un final cineva se prinde ca e ceva in neregula cu a lasa oamenii fara case si a intraina proprietatea asupra pamantului unei tari catre straini. Treaba aia cu sanchi suveranitatea paleste cand nu mai detii nimic din tara ta. O tara care se dezvolta doar ca stat servicii oferite asupra unui areal are aceeasi putere ca un Uber, dar cu servici de calitatea taxiurilor ( alea originale) din Bucuresti.
- Desi intentia este buna, de ofuscare a posibilitatilor de tranzactionare inclusiv in spatiul european si mentinerea in acord cu directivele europene care permit accesul intracomunitar la teren , teoretic oriunde, ea aduce prejudiciu si locuitorilor Romaniei. In mod normal, lucrul asta ar fi de bine, daca am fi in anii 1600-19XX, deoarece limitarea posibilitatilor unui nerezident intr-o localitate sa cumpere terenuri in nume privat, ar limita mosierismul. Doar ca in zilele noastre mosierismul nu prea mai exista ca activitate privata, proprietatea la nivelul asta are propria persoana juridica iar “mosierul” doar o controleaza, iar in acest sens cetateanul e deprivat de posibilitatea de a investi in propria tara. Practic, daca vreau sa cumpar “pe persoana fizica” un teren 2 comune mai departe, de comuna de resedinta, am aceleasi sanse ca un suedez care vrea sa ia pe persoana fizica terenul ala, si mai putine sanse decat o corporatie suedeza, sa zicem Ikea, care vrea sa cumpere teren ca investitie.
Nu stiu cand si daca proiectul asta va intra in dezbatere publica, sau daca v-a fi trecut pe sub pres, insa as avea cateva aspecte de comentat la momentul respectiv.
