Lege: Cu limitarea legala valorii recuperabile din creante

Desi stirile de zilele trecute spuneau altfel, cum ca senatorii au decis limitarea si pula calului, click bait aici, nu a decis nimeni nimic inca si dracu’ stie cum o sa iasa asta din parlament daca o sa iasa.

E vorba de de proiectul de lege L270/2015 .Se vede, in pula mea, 2015-le de-aici? Trei ani si jumatate, ma, pe cacatul asta? La o camera din doua? Vreau si eu sa fiu senator .

In forma adoptata de senat arata asa.

Pentru ca astia inca nu au invatat inca sa puna PDF-uri text, scaneaza hartii, nu pot sa copiez textul legii aici asa ca redau inexact dar principial corect .

Propunerea lor zice ca recuperatorii au voie sa recupereze MAXIM dublul sumei cu care le-a fost vanduta creanta, fara a depasi debitul restant.

Ce inseamna asta?

Inseamna ca, de exemplu, daca ai un credit restant ( SAU NU) la BCR ( exista un motiv pentru care dau banca asta exemplu) iar astia il cesioneaza pe o fractiune ( sa zicem catre recuperatorul lor de casa offshore pe 2% din valoare iar ala vine si iti mai pune si niste penalizari simbolice de 5-10% la dobanda , in caz ca legea asta se promulga , operatorul creantei nu mai are dreptul sa incaseze mai mult decat 4% ( in exemplul dat), adica dublul sumei pentru care a cumparat el creanta.

De ce ar fi legea asta de bine ?

In mod normal, intr-o economie capitalista, debitorul trebuie tras la raspundere iar dreptul de a recupera creanta , sau de a dispune de titlul de creanta ar trebui sa fie inalienabil.

Nu ar trebui sa se bage statul in chestiile astea. Nu?

Da, dar tot in mod normal, individul ar trebui sa aiba dreptul de a declansa falimentul personal si de a fi oarecum protejat, pentru ca da, datoreaza niste bani, e un contract de imprumut, dar nu-l poti pune pe unul sa plateasca cu viata pentru un contract de imprumut. Altfel, de ce i-am interzice lui Nutu Camataru’ sa aiba si el un business onest?

Tot in mod normal, titularul dreptului asupra creantei ar trebui sa urmareasca recuperarea ei. Adica:

Ai un client cu un credit restant, mergi si il executi in valoare de ce se poate executa. Daca ala a atins default-ul, adica e deja in pula goala, declara frumos falimentul, faceti pace si aia e , mai si pierzi in viata.

Sa presupunem ca ii vinde casa datornicului, ia juma’ din suma restanta pe ea, mai incearca ceva executie, omul declara falimentul, aia e.

Eh, acum se intampla altfel ( in Romania):

Unu.

Se executa bunurile omului cu TOT FELUL DE TERTIPURI la valori mult sub pietul realist pietei, dupa care creanta ramasa se transfera catre un IFN de recuperatori. Banca si-a luat ceva bani inapoi, iar partea mai greu de recuperat o vinde pe bani de seminte catre un tert. Care face pe hingherul. Da, hingherul are costuri de operare, are riscuri ( dar nu asa multe, ca nu exista faliment personal) dar joaca un interes oarecum nelegitim. Are toate parghiile legale de a recupera suma , acolo unde aceasta exista, are drum liber sa il futa pe toate canalele pe datornic, cu hartuire la serviciu si pe la rude, dar el defapt a cumparat un titlu cu “0.X” lei si ii face unui om viata mizerabila in scopul obtinerii de “X”, in virtutea dreptului de transmitere a creantelor.

Iar asta nu mi se pare ok, pentru ca “dreptul la harturire” e o chestie care tine de justetea unei situatii. Banca a renuntat la dreptul de a urmari datoria in favoarea unei compensatii. Iar de aici se jongleaza un pic intre notiunea de profit si pierdere. Adica banca urmareste limitarea pierderilor care-i justificativa pentru un numar de actiuni si pe termen nelimitat pana la recuperarea datoriilor, in timp ce IFNul urmareste profitul, care nu prea justifica acelasi deranj indefinit.

Doi.

Dar pentru ca nu imi pasa prea tare de datornic, as vrea sa arat care este de fapt elefantul din camera.

Elefantul din camera e ca se cesioneaza IN MASA credite pe 2% ( generic, o fractiune e termenul corect) din valoarea restanta catre firme de recuperare offshore, de multe ori fara vreo incercare de recuperare din partea bancii si ca bate un pic la ochi; gen pana-l cam face vanat.

In 2012, BCR raporta pierderi datorate, mare creditelor neperformante. Care fara indoiala ca au existat. Dar a fost mirosit inca de atunci, din pacate prost ca se cam externalizeaza credite pe banda.

Nu am dovada clara a faptului ca bancile externalizeaza credite catre tovarasi si pretini din afara Romaniei, urmand a-si regla altfel profiturile si a scoate niste cascaval din minunata tarisoara , in timp ce se plang de performante scazute ( mai tineti minte cand le tragea Tudose de mustati si radeau toti fraierii?). Dar chiar daca nu am dovada, cam pare o chestie destul de rezonabila. Adica in tara in care poti face cam ce vrea pula ta in urmarirea unei creante, tu le vinzi pe maruntis la IFN-uri, adica pe mai putini bani fata de cat se vand in state, o alta tara in care poti sa futi creditacul aproape la fel de mult ca in Romania.

Si e cumva ciudat ca bancile se opun limitarii valorii maxim recuperabile din creante, ca stii de ce?

Daca eu sunt un recuperator si stiu ca pot recupera infinit dintr-o creanta pe care o cumpar cu 2 centi, atat am sa incerc sa platesc catre banca din suma aia. Iar banca, cam sufera, dar daca asta e piata ( :wink :wink) ce sa faci? O vinde pe suma aia.

Pe de alta parte daca exista o plafonare a sumei recuperbile, si sa zicem ca esti IFN SRL, nu prea vrei sa alergi dupa maruntis. Adica daca ai 100 de creante de 1000 de euro fiecare, parca nu prea are sens sa le cumperi la 2 centi pe dolar, nu? Hai ca nu e greu. Dai 20 de parai pe ele, poti sa iei maxim 40 , x 100 = 4000 , cam mori de foame cu curul pe 100k datorie, ca nu recuperezi tu asa usor 100 de datorii.

Asa ca esti motivat, ca recuperator, sa platesti si tu un 10-20% macar, gen dai 10k-20k , dar daca esti bun la munca ta te uiti si tu la 20-40k, parca deja e altceva nu? Iti permiti sa platesti niste hingheri, alea.

Prin urmare, cel putin bancile ar trebui sa fie all in la treaba asta, ca nu are cum sa fie decat avantajos pentru ele. Da’ Banca Numero Uno a tarii, BNR, zice ca nu, domne, si vorbeste de hazarde morale, lol.

Si Asociatia Romana a Bancilor e de aceeasi parere, ca domne ii afecteaza pe ei si vor dialog.

Singurul caz in care bancile erau afectate era daca pana acum se vindeau creante la macar 20-30% din valoare si le-ar fi frica ca crearea unui plafon ar urma sa scada apetitul si suma la care pot externaliza ei creditele astea. Dar cand se prind si fraierii ca tu de fapt le vinzi pe maruntis ( chiar, stie cineva de unde pot cumpara si eu niste credite d-astea pe 2%, pana nu intra in vigoare legea?) parca nu prea mai are sens, nu? Ca mai ieftin de atat nu are sens oricum sa le vinzi. Oricum n-are sens nici la banii astia, da-n fine.

Din aceste motive gasesc ca e nu numai oportun, dar foarte indicat sa se limiteze plafonul recuperabil dintr-o creanta cesionata, iar dublul sumei platite e limita destul de generoasa.

Nu, nu am in acest moment niciun credit la niciun fel de institutie, nu am avut nicio restanta niciodata, si nici nu intentionez sa mai fiu vreodata dator vreunei banci/camatar, cel putin din Romania, asa sa-mi ajute dumnezeu.

Nu sunt fanul celor care iau imprumuturi si nu le platesc, dar cu toate cele mentionate, ca tag line de final, nu pot decat sa va sugerez ca daca din orice motiv ati luat un credit, ati intrat in default iar banca s-a grabit sa va dea pe mana recuperatorilor, daca aveti posibilitatea, sa faceti cumva sa NU platiti .

Serios, din punctul ala incolo sunteti oricum in biroul de credit, nu exista notiunea de etica, de faptul ca, coaie, eu am luat niste bani imprumut ar trebui sa-i dau inapoi. Nope, inapoi-ul s-a terminat atunci cand banca a vandut dolarul tau datorie pe 2 centi lu’ nenea Nuțu & Friends, iar daca poți sa-i tragi pula prin gura, fa-o, daca nu, sau nu ai pofta de gherila, da-i frumos 4 centi si spune-i sa zica saru-mana ca esti in forma azi.

E un mod foarte-foarte toxic de business bancar, dar hei, noi suntem doar subiectii.

P.S.: Eu am scris asta mai demult, daca preia cineva subiectul intre timp asta e, imi asum riscul, dar cred eu ca nu. Nu intereseaza pe nimeni detalii din astea de la firul ierbii. Cum sa ii intereseze cand stirile financiare pe toate canale sunt alea legate de faptul ca Provident si-a deschis site “sigurantafinanciara”, oamenii se iau in serios cu o initiativa sociala de a invata romanii cum e cu banii, lol. Presupun ca nu prea platesc ratele, sau ceva. Asta in caz ca vi se pare ( sau nu) amuzanta poza din feat.