Vacanța soției: 1.Mauritius: Aeroport și bani

Introducere

Pen’ că nu am mult internet și nici nu vreau sa pierd mult timp cu asta, dar pe de altă parte, dacă las pe mai târziu uit, am să scriu pe spoance impresii răzlețe și diferite locuri și contexte și am sa pun, ocazional și poze. Cu internetul pe aici e așa și așa.

Cuprins

Când sosești in Mauritius (în principiu, cu avionul ) ți se dau două foi de completat, una de intrat în țară, alta e o declarație de sănătate. Adică declari tu că nu vii cu Ebola, malarie și dengue la ei in țară.

Dacă ai vizitat tari din Africa în ultimele 6 luni înainte de a ajunge acolo e posibil să pună întrebări mai multe.

În fine, mai sus voiam doar să zic să ai un pix la tine, că ăia cu avionul nu îți dau neapărat și pix.

Aeroportul e mișto. Nu e mare, dar nici mic. Cred că e cam cat Otopeni, până să îl extindă. Dar e aproape gol, sau așa îmi pare mie. E destul de aerisit și temperatura înăuntru e confortabilă, spre deosebire de afară.

Și e curat. În mod clar diferit de ce am văzut în Kenya (Mombasa) și Zanzibar Și are păsăret și natură (apă care curge, vegetație ) înăuntru .

Cam așa.

Hai că nu e rău, cel puțin dacă te aștepți ca mine, că ajungi într-o țară aproape de lumea a treia. Cred că e mai aproape România de lumea a treia decât ei.

Când intri in țara ăstora e util să îți iei o cartelă sim de la ei pentru internet, că de acolo te descurci cumva, nu ?

Sunt și în aeroport, dar eu nu am stat să caut, am luat din Port Luis de la reprezentanța EMTEL. Se vând și la chioșcuri/ minimarketuri. Dar nu se activează pe loc. Se vând pe baza de copie de act de identitate.

Nu e rău, de fapt e bine. Am plătit echivalentul a 8 euro – cardul – pentru un sim cu număr, un pachet de 1.5GB valabili o săptămână, ceva minute local și abroad Și încă vreo 160 de rupii rămași credit, cât să mai încarc o dată pachetul ăsta când mă întorc aici .

Un pachet pe o lună de net costă 300 de rupii ( tot cca 8 euro).

Acum cu banii. Ăștia au rupii. Uite ici poză cu cam toți banii lor, minus bancnota de 500 , că o schimbai să cumpere doamna magneți.

O parte din bani ( Aia de 1000, aia de 100 ) sunt din hârtie, o parte din plastic ( uniide 200, de 25, unii mai noi de 50 – din ăștia există și de hârtie ), iar alții din dracu’ știe (ăia de 500 ) că par un material hibrid.

Ei primesc și euro-dolari, mai ales dolari , dubios pentru o țară cu volan pe dreapta și prize de UK , că nu sunt fani lire, deși e plin de bănci Barclays Și HSBC, despre prima vreau să și zic aicișea.

Dar, dacă aveți lire găsiți să le schimbați . In Port Louis, la MCB ( bancă locală ) la automate bancare.

Bun, instinctul meu de fată mare zice că de cum calc în aeroport să mă uit de unde scot bani locali pentru ce nu merge plătit cu cardul, că nu aș da cardul la toate dughenele, că nici nu au contactless de obicei.

Și am ginit Le bancomat de cum am ieșit din aeroport pe unul din pereți. Erau două . HSBC și Barclays.

Am băgat cardul meu ING în B. și am văzut că pot scoate maxim 2000 de rupii . Nu prea știam cât înseamnă asta, din amintiri bănuiam că sunt mulți. Nu sunt, sunt 50 de euro.

Ar fi fost de ajuns dar am zis , hai să scot 400 de probă și văd acolo comision 120 și întrebare dacă accept. Gen CE PULA MEA?!

Am mai pățit așa în Eilat, comision fix 6 sekeli la orice bancomat și puteai sa scoți maxim 400 , ceea ce și făceam, evident. Nu accept nimic, dau să măresc suma, văd că și la 2000 e același comision, dar tot nu-i bine – 6%. Muie și nu mai scot nimic.

In Port Luis am găsit la MCB bancomate, de unde am scos 8000 de rupii, ca un boss ( cca 200 euro la XE ) fara comision. M-a futut Visa la curs un pic, dar lejer, de vară (plătit 205 ) .

Și cam atâta pe ziua de azi.