4.0 Bienvenue en Reunion

Am debarcat aci ieri( față de când citiți voi, că eu scriu din mers că viața e scurtă și netul ieftin trece) , cu o zi întârziere pentru că “Vive la revolution française!” .

Și aflu pe calea ochiului un pic despre infrastructura lor.

Aceasta ar putea fi autostrada Pitești – Sibiu, de pe Valea Oltului. Dar e noua lor autostradă, în construcție, pe marginea oceanului, și pe ocean .

Au drumuri ca-n palmă, dau ca-n Franța, cam aglomerate, ce-i drept, semn că e benzina prea ieftină și prea își permite toată lumea ( sic!) .

***

Mai încoloșa plecarăm pe drum 🗻 in sus . Să vânăm niște cascade . Frumos la ăștia.

La plantația de vanilie lumea poza flori de vanilie. Eu eram preocupat de șopârlele geko, care erau grămadă pe solariile cu pricina.

Am băut o cafea cu vanilie. Nu era bună, că francezii nu prea știu să facă cafea, cu excepția ălora din Paris.

Dar punciul de cocos cu rom a fost foarte bun la 9 dimineața. Nu mult, cât să nu îmi mai tremure mâinile de dimineață, dar am continuat corespunzator cu alt punci cu portocale la prânz.

Apoi iar pe munte. #nofilter.

Și nu știu voi dar mie în toate țările ăstea îmi plac litchiile. Care în Romulania sunt scumpe, 5 ieuro. La ăștia 2. Nu aveau pungă și erau cu tot cu ramuri. Da’ bune, mai aromate decât alea care ajung cu vaporeanul la noi.

Pe drum către circul nu-stiu-care scria clar să nu facem poze la casele oamenilor, că nu e civilizat.

Da, când i-am spus baborniței de ghid care ne insoțea ( ea m-a întrebat) că sunt roumain a strâmbat din nas și nu a mai vorbit cu mine, decât la pertu și de sus. Nici o problemă, că ăștia de la Costa cer feedback, îi coc eu un review or cinste și uite și pozele că pula mea, dacă sunt român, să nu dezamăgesc .

Și poze cu binoclul suprapus peste camera telefonului.

Sunt ușor defocalizare pentru că trebuia să focalizez binoclul dar e greu să fac asta corect, eu având dioptrii.

Plm, cam scurt traseul, dar din ce văd insula e de vizitat și poate ar merita o vacanță separată aici.

Mulți munți și multă pădure lângă ocean. Au și vulcan care clocotește, dar aia era altă excursie și nu aveam slipul la mine.

Cu plajele e așa și așa. Eu nu am văzut vreuna dar sunt. Ieri am fi avut o excursie cu transfer la plajă, dacă nu s-ar fi amânat ajungerea aici pe motiv de ziua revoltei. Problema cu ele e că ăștia , față de restul insulelor din jur , nu au recif și sunt mult mai greu de izolat cu plasă. In Mauritius, Madagascar, Seychelles au plus plase. La ce ajută? Ajută, dacă nu vrei să înoți cu rechinii albi sau bull sharks. Aici nu prea ai de ales.

Deci dacă vii aici, vii pentru resort piscină, vedere, să înoți in vulcan, alea.

Cu baia în mare e mai tango.

Ghida zice că dacă vrei să vezi destul, dar nu tot, din Reunion , trebuie să stai aici 10 zile. Flerul meu zice că 5-7 sunt de ajuns.

—-

In fine, ca orice european, am fost și la bazarul local unde nu am negociat nimic, am înțeles că nici nu prea se practică, deși unul din românii cu care am fost zicea că a scos nimicurile ceva mai ieftin . Un 10-15% acolo.

Ce e important e că nu am văzut nici măcar un produs chinezesc. Numai manufacturi locale și din Madagascar.

Închei cu un mesaj simplu de la începutul articolului.

Pe o insulă cu aproape un milion de locuitori ( 900 și ceva de mii) se pot construi, relativ ușor, autostrăzi .

Și se poate trăi civilizat. In mijlocul Oceanului Indian, departe de continent, departe de țara mamă, undeva unde cei mai apropiați vecini sunt mai degrabă săraci și proști.

Hai și cu apusul.