Un fail al turismului planificat

Se întâmplă zilele ăstea niște chestii care mă fac să râd cu juma de gură și să sper la un viitor mai fericit. Pentru mine. E despre vacanțele rezervate în avans care se anulează.

Ho, ușor cu ”banii înapoi”!

Treabă de turiști triști; te bucurai că dacă anulează statul, sau statele, vacanțele pe care le-ai plătit o să-ți dea agențiile, companiile aeronautice și hotelurile banii înapoi, mai ales dacă ești dintr-o țară civilizată și ești ATOL protected, sau ceva similar. Zic similar, nu bășina aia de asigurare de companie de turism din România care acoperă pâna la monstruasa sumă de 50, 000 EUR pagubele, lol.

En fin. Ți-ai rezervat vacanța, vezi că nu se mai ține și dai din coadă bucuros că și-așa parcă nu te simțeai în cea mai bună dispoziție a ta, mai degrabă te vezi într-o formă de cozonac, dar cu capac deasupra; știi tu, forma aia de trapezoid 3D, cu un capac deasupra.

Și te freci pe mâini și urli la ăia să-ți dea banii înapoi, că îi faci tu pe ei, hoții dracului, ai să-ți rezervi mai încolo vacanță chiar mai ieftină decât acum, ha!

Doar că nu ți-a trecut prin cap că nu ești singur, că toată planeta își planifică vacanțele de cu 8-12 luni înainte, că deja ești fraierici dacă încerci și faci un plan pe doar 3-6 luni. Prețurile ălea bune sunt când rezervi cu un an în avans, cu excepția cazului când vrei să mergi în vacanță în contra sezon, adică atunci când plouă, ninge și când, eventual sunt copiii la școală și tu nu poți, muie fraiere.

Drept care ai să primești ceva foarte apropiat de pula prin guriță, boss. În cel mai bun caz ai să primești un voucher, un ”I Owe You”, pe care ai să-l poți reconverti într-o vacanță când treburile ăstea se vor dezgheța din nou, la prețurile de atunci. În cazul în care agențiile, companiile cu care ai rezervat tu nu sucombează, insolvează până atunci, caz în care vei primi niște hârtii virtuale numai bune de șters la cur, că tot e criză de hârtie igienică.

Nu o spun eu, o spun statele – ăștia din UK deja se uită la suspendarea returnărilor plăților către turiștii care au rezervat.

În UK situația e, în particular și mai amuzantă, că Thomas Cook a dat faliment înainte de situația asta de urgență și ăștia au golit deja fondul ATOL, așa că acuma muie.

The fund that provides Atol refunds is almost empty after the collapse of Thomas Cook exactly six months ago. But the Department for Transport is the financial backer of last resort.

Dar, în mare treaba e la fel peste tot. Nu știu cum ar trebui să mă simt dar eu mă bucur. Am o vacanță rezervată în iulie prin Booking.com, pe care ar trebui să o anulez, că pot, doar în ideea că voi obține prețuri mai mici pe urmă, dar am și 3 din 4 segmente de zbor rezervate, în perioada aia. Pe ălea îmi mai iau muie, nu banii înapoi. Dracu’ știe ce se alege de vacanța aia și de banii mei, am pierdut deja alți bani cu schimbări de planuri datorită situației curente, dar mă bucur serios.

Mie îmi e dificil să știu , să calculez cu jumătate sau un an în avans cum și unde voi fi, ca să rezerv o vacanță cu ATÂT de mult timp înainte și prin urmare nici nu o fac; îmi aranjez viața după contracte ( a se citi muncă), școala copiilor și situația familială, nu după vacanțe, coaie. Asta e ca aia cu planificatul nunții cu 1-2 ani înainte, pentru ce contează eu și pe aia ( petrecerea, vorbesc) am planificat-o ( a se citi ”tata”) cu vreo 6 luni în avans, așa partea legală cu vreo o lună, parcă.

De obicei umea își pune problema că ”ce se poate întâmpla într-un an?”. Bă, dacă nimic, felicitări, viața ta e deosebit de anostă, dar în general excepțiile se petrec la nivel individual astfel încât nimeni nu vede o problemă cu asta, de principiu. Eu văd și nu e legată de planificare în sine, cât de prețuri, e o problemă economică care are patternurile economiei planificate – când cererea și oferta se planifică pe un interval foarte lung ajungi ca în contractele pentru Dacia ( din timpul comunismului), sau ca contractele de credit pentru case din timpurile noastre. Plătești și aștepți mult pentru cam puțin ( după părerea mea). Concurența se așază pe partea cererii, nu pe cea a ofertei.

Cum am spus, e posibil ca eu să pierd vreo 2000 de EUR din schema asta, pe lângă ce-am pierdut deja, dar am s-o fac aplaudând, cu ”la mai multe”. Dacă nici după chestia asta lumea nu devine mai prudentă și reticentă în planificări, nu știu ce să zic, vă doresc tuturor mult succes și să vă bucurați de hotelurile marketate de 5* cu apucături și servicii de maxim 3*, că-s doar banii voștri, în ceea ce mă privește nu-mi va rămâne decât să câștig și mai mult și să plătesc și mai mult, asta înseamnă concurența, nu?

Sau să ies din schema asta a serviciilor/ hotelurilor standard pentru turism și să mă uit la alte nișe.

9 Replies to “Un fail al turismului planificat”

  1. Daca se anuleaza zborul este foarte prboabil sa primesti banii pe bilete. Eu trebuia sa merg in Italia cu Wizz, dar am decis sa nu o fac si zborul de intoarcere s-a anulat cu o zi inainte. Initial au zis ca fac refund doar pe zborul anulat dar au revenit si au facut full refund.

  2. Saaau, lumea nu o sa vada legatura si o sa zica “bine ca am rezervat din timp, ca daca rezervam cu o luna inainte, pierdeam si mai multi bani cand a venit epidemia tiptil.” :))

    Totusi, cred ca multi rezerva nu atat de preturi, ci de pret-calitate. Adica nu economisesc cine stie ce mare scofala, dar sunt siguri ca gasesc la hotelul “ala”.

    Ce nise? 🙂

  3. eu de la Wizz am primit credit cu ceva extra valabil 2 ani pentru zvoruri anulate. puteam primi banii dar initial am achitat printr-o combinatie de credit wizz si card. acuma sper sa nu dea faliment in timpul asta 🙂

  4. Ce nise? 🙂

    Nise de saraci cu cort, rulota, bag pula stau pe ceva AirBNB, sau la localnici in gazda.

    sau de bogati. Bag pula si imi cumpar apartament in time share in Baleare, gen . Sau casa in Mauritius/Spania/Portugalia ( dupa buget si rezistenta la zbor si sa imi suga pula booking.com)

    Totusi, cred ca multi rezerva nu atat de preturi, ci de pret-calitate.

    Ambele. Aia care isi permit calitate sunt fortati sa faca asta daca vor calitate. Aia care atarna de pret, au de regula si viata mai predictibila si rezerva cu coispe luni inainte pentru zborul cel mai gratis si pretul cel mai bun la hotel.

  5. Și ți-au dat bani in contul bancar sau voucher / credit in contul Wizzair?

    Mi-au zis sa aleg. Credit cu +20% sau bani in contul din care am facut plata. Am ales varianta 2 🙂

  6. Băi, și eu sunt cam reținut în ce privește concediile planificate pe 10 ani înainte. Că mai are prostul obicei câte o rudă apropiată să moară de bătrânețe în ajunul plecării și atunci oha distracție. Sau sa câte vreo boală în careva, d’astea.

    Am mers pe maxim 6 luni, deși mi se pare mult și așa. Înțeleg eu că s-au înmulțit turiștii pe planetă și nu mai sunt vremurile alea când ți se scula în secunda unu de mers la mare, în secunda doi sunai prietenii și în secunda trei te suiai în primul accelerat de Constanța. Dar parcă un an de planificare în avans e deja way beyond. Nu mai trăiesc demult cu certitudinea că mai am 1 (una bucată) an la dispoziție, deși am doar 44 la activ. Când treci pe lângă moarte de câteva ori, până la urmă orb să fii și tot admiți că viața e destul de perisabilă.

    Deci merg pe soluții ceva mai directe. Cum zici tu, nișă. Cum ar fi, anul ăsta am găsit o vilă de inchiriat pe o plajă din Grecia, prin booking. Ieși din casă, treci printr-o curte generoasă cu grădină + parcare (nu vrăjeli d’alea de maisonette cu o curte cât amprenta casei și parcare pe stradă la noroc), cobori niște trepte și dai de șezlongurile tale pe plaja ta. Cu nisip, nu pietre. N-am mai mers pe varianta hoteluri, că suntem cam mulți, nu mai e nici rentabil și deja copiii au crescut deci fac ceva tămbălău. Prefer o casă întreagă în care îi pot lăsa să zdopăne până la miezul nopții fără să ne înjure vreun vecin. Nu-i Tahiti, dar ajung direct cu mașina acolo, debarc copiii și le zic “liber o săptămână”. Dacă-i bună locația, posibil să mai revin și la anul. Mă rog, am făcut research cam 2-3 săptămâni ca să nu-mi iau țeapă, căci grecii vând mult rahat în staniol, dar booking-ul excelează la capitolul comentarii și, chiar dacă descrierea și pozele excelează de zici că lingi miere de pe jos, îi prinzi imediat pe țepari după ce povestește lumea.

    Acum, mai e un mic detaliu: să redeschidă ăștia granițele până în iulie și să decoloreze zonele alea galben/roșii, LOL. Că n-aș vrea să petrecem două săptămâni de carantină fericită la container când vom reveni în țară.

    În fine, ideea e că pierd cam 1.000 E dacă treaba rămâne împuțită și granițele închise. Plus regretul că am tras un an în jug și, când să vină momentul de relaxare, mi-o trage pandemia. Dar, asta-i viața, nu-mi garantează nimeni ziua de mâine, ar trebui să fiu chiar fraier să-mi imaginez că-mi va garanta cineva concediul. Din momentul în care am marcat banul pt rezervare, i-am considerat duși.

  7. Nu mai trăiesc demult cu certitudinea că mai am 1 (una bucată) an la dispoziție, deși am doar 44 la activ. Când treci pe lângă moarte de câteva ori, până la urmă orb să fii și tot admiți că viața e destul de perisabilă.

    Asta nu e un motiv pertinent. Daca mori tu, oricum nu iti pasa, ce pui bani de-o parte pentru viata de apoi?

    Dar, asta-i viața, nu-mi garantează nimeni ziua de mâine, ar trebui să fiu chiar fraier să-mi imaginez că-mi va garanta cineva concediul.

    O asigurare storno, problema e ca nu prea merita efortul. Nu vreau sa ii ingras pe aia cu asigurari, iar la cat dadeam pana acum pe asigurari mai bine mai pierd din ele.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.